DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arshic

arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi

§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)

§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciurla

ciurla (cĭur-la) invar – partea-a vãshcljelui tsi easti niheamã ca cufchi shi s-aspuni ca unã guvã; ciurlã, lachi, alachi;
(expr: mi-adrai ciurla = mi mbitai multu, mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, crup, hrup, curpit, stingãli, tracã, etc.))
{ro: bei, partea găunoasă a osului}
{fr: carne, coté de l’osselet qui est creux}
{en: the hollow part of the knuckle bone}
ex: mishiclu stãtu ciurla (“domnu” la-agioclu cu arshitsi); tsi aledz: ciurla i cazaca?; s-adrã ciurla shi cazaca
(expr: easti mbitat multu); biurã di s-adrarã tuts ciurla
(expr: sã mbitarã ghini, s-featsirã dzadã)

§ ciurlã (cĭur-lã) sf ciurli/ciurle (cĭur-li) – (unã cu ciurla)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocan

cocan (có-canŭ) sm cocanj (có-canjĭ) – usic scos dit cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ coci (cócĭŭ) sm coci (cócĭ) – (unã cu cocan)

§ cunjac2 (cu-njĭácŭ) sm cunjats (cu-njĭátsĭ) – (unã cu cocan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ip

ip (ípŭ) sm ipi (ípĭ) shi sn ipuri (í-purĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ipã (í-pã) sf ipuri (í-purĭ) – (unã cu ip)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãip

nãip (nã-ípŭ) sn nãipi/nãipe (nã-í-pi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ nip (nípŭ) sm nipi (?) (nípĭ) – (unã cu nãip)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saltu2

saltu2 (sál-tu) sm saltsã (sál-tsã) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; psaltu, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: lj-arãchi saltul; cu saltul atsel amintã multi arshitsi

§ psaltu2 (psál-tu) sm psaltsã (psál-tsã) – (unã cu saltu2)
ex: un psaltu (alumã, vãshclje) di tsap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãshclje

vãshclje (vãsh-cljĭé) sm vãshcljadz (vãsh-cljĭádzĭ) – partea di dinãpoi a dzinucljului; usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vasilje, vãsilje, vangã, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac; (fig: vãshclje = multu ma njic di lucrili di-aradã)
{ro: câiul piciorului; arşic plombat}
{fr: jarret (du cheval); osselet plombé}
{en: bend of the knee; knuckle bone}
ex: intrai tu apã pãnã la vãshclje; s-agioacã cu vãshcljadzlji (arshitsili); alantu cal eara njic shi slab, un vãshclje (fig: njic cãt vãshcljelu!) di cal

§ vasilje (va-si-ljĭé) sm vasiljadz (va-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)

§ vãsilje2 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)

§ vangã (ván-gã) sf vãndzã (ván-dzã) – usic ma mari (di la ciciorlu a unui tsap) cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.) di la un agioc di njits; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat de la piciorul unui ţap}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ zbangu (zbán-gu) sm zbanghi (zbán-ghi) – (unã cu vangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã