|
|
filipsescu
filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)
§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}
§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei
gãrã
gãrã (gắ-rã) sf gãri (gắrĭ) – vas mari (oalã, bujanã, carafã, bucali) di vãrã doi ucadz tu cari s-bagã yin tra s-hibã miscut un oaspi
{ro: carafă (de vreo doi litri)}
{fr: carafe (pour deux litres)}
{en: (two quarts) decanter, carafe}
ex: biu nã gãrã di yin
ghirnuescu
ghirnuescu (ghir-nu-ĭés-cu) vb IV ghirnuii (ghir-nu-íĭ), ghirnueam (ghir-nu-ĭámŭ), ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) – mescu un oaspi cu unã cafei (un putir cu apã-aratsi, un yin, unã arãchii, etc.); dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor cã-nj cãntarã mushat; fac unã doarã; chirnuescu, mescu; chirãsescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură)}
{fr: boire à la santé, régaler, traiter}
{en: treat somebody (with a drink, coffee, wine, etc.); tip}
ex: s-ghirnuirã doilji cuscri
§ ghirnuit (ghir-nu-ítŭ) adg ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuits (ghir-nu-ítsĭ), ghirnuiti/ghirnuite (ghir-nu-í-ti) – tsi fu miscut cu-unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; tsi-lj s-ari datã unã doarã trã lucrul tsi lu-ari faptã; chirnuit, miscut, chirãsit
{ro: cinstit (tratat cu o băutură)}
{fr: à qui on a donné à boire à sa santé, régalé, traité, qui a été servi un breuvage}
{en: treated with a drink, coffee, wine, etc.; tipped}
§ ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) sf ghirnuiri (ghir-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghirnueashti cariva; chirnuiri, mishteari, meashtiri, chirãsiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură); cinstire, tratare}
{fr: action de boire à la santé, de régaler, de traiter}
{en: action of treating somebody (with a drink, coffee, wine, etc.), tip}
§ chirnuescu (chir-nu-ĭés-cu) vb IV chirnuii (chir-nu-íĭ), chir-nueam (chir-nu-ĭámŭ), chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuiri/chirnuire (chir-nu-í-ri) – (unã cu ghirnuescu)
§ chirnuit (chir-nu-ítŭ) adg chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuits (chir-nu-ítsĭ), chirnui-ti/chirnuite (chir-nu-í-ti) – (unã cu ghirnuit)
§ chirnui-ri/chirnuire (chir-nu-í-ri) sf chirnuiri (chir-nu-írĭ) – (unã cu ghirnuiri)
§ chirãsescu (chi-rã-sés-cu) vb IV chirãsii (chi-rã-síĭ), chirãseam (chi-rã-seámŭ), chirãsitã (chi-rã-sí-tã), chirãsi-ri/chirãsire (chi-rã-sí-ri) – (unã cu ghirnuescu)
mescu
mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi
§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin
§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
sihãrichi/sihãriche
sihãrichi/sihãriche (si-hã-rí-chi) sf sihãrichi (si-hã-ríchĭ) – hãbari bunã tsi-l hãrseashti multu pri-atsel tsi u lja (u avdi); parãlu (mãndila i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; hãbari bunã; hãbari, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mujde, mushde, mushdei
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}
ex: sã-lj lja sihãrichi (s-lj-aducã hãbari bunã); sihãrichi asearã-lj loarã; sihãrichi (hãbari bunã!)! tsal Musha ari ficior!; s-easti cã amintsã featã s-nu-lj ljau sihãrichi; amirãroanja s-nãiri shi nu vru s-lji lja sihãrichi-a amirãlui, cã featsi ficior; s-lji pitritsem hãbari shi s-lji lom sihãrichi; ãlj loarã sihãrichi, cã nveasta-lj featsi doi ficiori
§ sihãriclji/sihãriclje (si-hã-rí-clji) sf sihãriclji/sihãriclje (si-hã-rí-clji) – (unã cu sihãrichi)
ex: nj-vinji sihãriclja (hãbarea bunã) cã frati-nju astarã easti la noi; lj-loai sihãriclja
§ sãcãrichi/sãcã-riche (sã-cã-rí-chi) sf sãcãrichi (sã-cã-ríchĭ) – (unã cu sihã-richi)
ex: sãcãrichili-aseara-lj loarã
§ sãcãriclji/sãcãriclje (sã-cã-rí-clji) sf sãcãriclji/sãcãriclje (sã-cã-rí-clji) – (unã cu sihãrichi)
§ sihãryeat (si-hãr-yĭátŭ) sm, sf, adg sihãryeatã (si-hãr-yĭá-tã), sihãryeats (si-hãr-yĭátsĭ), sihãryeati/sihãryeate (si-hãr-yĭá-ti) – atsel tsi-adutsi unã hãbari (sh-easti miscut cu-unã doarã, mãndilã, pãrã, etc.)
{ro: vestitor}
{fr: (celui) qui annonce}
{en: the one who brings the news}
ex: nu lu-agiumsi alt sihãryeat mãndila s-lja