DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrghii/cãrghie

cãrghii/cãrghie (cãr-ghí-i) sf cãrghii (cãr-ghíĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãryii, dulapi, cumarã, cushug, hivadã, misandrã
{ro: dulap în zidul casei}
{fr: petit placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tu cãrghii tsãnem cãrtsãli tsi nã lipsescu

§ cãryii/cãryie (cãr-yí-i) sf cãryii (cãr-yíĭ) – (unã cu cãrghii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cushug

cushug (cu-shĭúgŭ) cushudzi/cushudze (cu-shĭú-dzi) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ush sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãshug, dulapi, cumarã, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã
{ro: dulap}
{fr: armoire}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tradzi tu cushug (dulapi), arapi un misur; bagã pãnea tu cushug (dulapi)

§ cãshug2 (cã-shĭúgŭ) sn cãshu-dzi/cãshudze (cã-shĭú-dzi) – (unã cu cushug)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dulapi1/dulape

dulapi1/dulape (du-lá-pi) sf dulãchi (du-lắchĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, tsi poati si s-mutã dit un loc tu altu icã easti ncljisã tu stizmã, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cumarã, cushug, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã; (fig: dulapi = filichii, hapsi, ncljisoari, etc.)
{ro: dulap}
{fr: armoire; placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: stranjili suntu tu dulapi; bagã-u tu dulapea dit stizmã (hivadã, misandrã); sh-crutsea din cali ari dulapi; ncljidea itsido, tut tsi-avea tu dulapi; u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi; shasi mesh shidzui ncljis tu dulapi (fig: ncljisoari, filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hivadã

hivadã (hi-vá-dhã) sf hivãdz (hi-vắdzĭ) – dulapi njicã adratã tu-unã stizmã di casã; dulapi di stizmã, misandrã, firidã, cushug, cãrghii, cãryii, cumarã
{ro: dulăpior din perete}
{fr: petit armoire amenagée dans le mur d’une chambre}
{en: small cupboard made in the wall of a room}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misandrã

misandrã (mi-sán-drã) sf misãndri (mi-sắn-dri) shi misãndzrã (mi-sắn-dzrã) – dulapi mari adratã tu stizma-a udãlui tu cari s-tsãn stranjili, vilendzãli, etc.; mãsandrã
{ro: garderobă în perete}
{fr: grand placard, armoire dans le mur}
{en: large wardrobe built in the wall}
ex: vilendzili li tsãnem tu misandrã

§ mãsandrã (mã-sán-drã) sf mãsãndri (mã-sắn-dri) shi mãsãndzrã (mã-sắn-dzrã) – (unã cu misandrã)
ex: s-ascumsi tu mãsandrã; ari unã mãsandrã njicã di nu nã ncap vilendzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stog

stog (stógŭ) sn stoguri (stó-gurĭ) shi stoazi(?) (stŭá-zi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, murmani, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã;
(expr: cu stog = mplin (di lucri) di nu mata ncapi altutsiva)
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); yini cu un stog (stivã, grãmadã) di leamni dinanumirea; cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi sh-adunati stog (deadun, grãmadã); di tuti luguriili din casã featsirã dauã stoguri shi deapoea arcarã shcurtica, un lo un stog, alantu altu; deadi foc la stoglu di palji; ãlj vinji arãu shi cãdzu stog (ca tu-unã grãmadã) ãmpadi; ca stoguri (un suro) di flurii; flurii di frãndzã stoguri (grãmãdz); turmi… nã dau di lãnã stoazi (stoguri); s-adunarã furlji stog (tuts deadun, un ningã-alantu) di bãgarã Steryea ntroc; sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog
(expr: mplinã pãn di budza-a cherãljei)

§ stoc (stócŭ) sn stocuri (stó-curĭ) – (unã cu stog)
ex: stocuri (suro) di liri; li-adunai mearili di pri pom sh-li alãsai stocuri, stocuri tu ubor; aveam tu udã un stoc di lucri

§ nstog1 (nstógŭ) (mi) vb I nstugai (nstu-gáĭ), nstugam (nstu-gámŭ), nstugatã (nstu-gá-tã), nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãnã); (mi-)adun stog; (mi-)adun guzmolj; nguzmuljedz, cuculescu
{ro: îngrămădi; (se) ghemui}
{fr: empiler; pelotonner}
{en: pile up; curl up}
ex: nstugarã tuti luguriili tu ubor

§ nstugat (nstu-gátŭ) adg nstugatã (nstu-gá-tã), nstugats (nstu-gátsĭ), nstugati/nstugate (nstu-gá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj); nguzmuljat, cuculit
{ro: îngrămădit; ghemuit}
{fr: empilé; pelotonné}
{en: piled up; curled up}
ex: nstugats (adunats, stog, gljem) di-arcoari

§ nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) sf nstugãri (nstu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã stog; nguzmuljari, cuculiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn