DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fronim

fronim (fró-nimŭ) adg fronimã (fró-ni-mã), froninj (fró-ninjĭ), adg fronimi/fronime (fró-ni-mi) – tsi ari minti bunã, ascultã tsi dzãc sh-altsã, shi nu fatsi glãrinj; tsi easti imir tu purtãri shi ari prãxi buni; isih, imir, dobru, prãxit, mintimen, ascultãtor, etc.
{ro: cuminte, liniştit, bun}
{fr: docile, paisible, bon}
{en: obedient, quiet, good}

§ frunimeatsã (fru-ni-meá-tsã) sf frunimets (fru-ni-métsĭ) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã fronim (s-aibã purtãri buni, s-hibã cu minti, isih, ascultãtor, imir, mintimen, etc.); frunimadã, frumineatsã, fruminatsã, fromineatsã, mintiminilji, imirami, etc.
{ro: cuminţenie}
{fr: docilité, bonne conduite, retenue}
{en: reasonableness, common sense, good conduct}
ex: s-vã nvitsats ficiorlji trã frumineatsã (tra si s-poartã ghini, s-hibã prãxits)

§ frunimadã (fru-ni-má-dã) sf frunimãdz (fru-ni-mắdz) – (unã cu frunimeatsã)

§ frumineatsã (fru-mi-neá-tsã) sf fruminets (fru-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminatsã (fru-mi-ná-tsã) sf fruminãts (fru-mi-nắtsĭ) – (unã cu fruni-meatsã)

§ fromineatsã (fro-mi-neá-tsã) sf frominets (fro-mi-nétsĭ) – (unã cu frunimeatsã)

§ fruminescu (fru-mi-nés-cu) (mi) vb IV fruminii (fru-mi-níĭ), frumineam (fru-mi-neámŭ), fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminiri/fruminire (fru-mi-ní-ri) – l-fac s-hibã fronim, imir; lu nvets prãxi buni, tra si s-poartã ghini; imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu
{ro: cuminţi, îmblânzi}
{fr: adoucir, civiliser, apprivoiser}
{en: come to reason, settle down, civilize}
ex: s-lji frumineascã (s-lji facã froninj, s-lji imireadzã)

§ fruminit (fru-mi-nítŭ) adg fruminitã (fru-mi-ní-tã), fruminits (fru-mi-nítsĭ), fruminiti/fruminite (fru-mi-ní-ti) – tsi easti faptu tra s-hibã fronim; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, piculit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

imir

imir (í-mirŭ) adg imirã (í-mi-rã), imiri (í-mirĭ), imiri/imire (í-mi-ri) – (om) tsi easti dobru (moali, prãhar, bun, molav, mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravdã) tsi easti nvitsatã s-nu mata hibã agrã ma s-hibã criscutã shi, di-aradã, s-bãneadzã piningã casa-a omlui; imbru
{ro: blând, îmblânzit, domestic}
{fr: doux (homme), apprivoisé, domestique, domestiqué}
{en: gentle, kind, tame, tamed, domesticated}
ex: pricili di pisti loc, njits, mãri, imiri, agri, eara adunati aclo; eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imirã (nu easti agrã) pulja-aestã

§ imbru (ím-bru) adg imbrã (ím-brã), imbri (ím-bri), imbri/imbre (ím-bri) – (unã cu imir)

§ imireatsã (i-mi-reá-tsã) sf imirets (i-mi-rétsĭ) – harea tsi-lj fatsi oaminjlji s-hibã imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agru-prãvdzãli dupã tsi suntu nvitsati s-ascultã di om shi si sta ningã casa-a omlui; imirami
{ro: blândeţe; docilitate, domesticitate}
{fr: douceur, humeur douce; docilité, apprivoisement}
{en: kindness, mildness; docility, tameness}
ex: nu-avusesh imireatsã pri tini; u ntribã cu imireatsã; mi zburã cu imireatsã

§ imirami/imirame (i-mi-rá-mi) sf imirãnj (i-mi-rắnjĭ) – (unã cu imireatsã)

§ imiredz (i-mi-rédzŭ) (mi) vb I imirai (i-mi-ráĭ), imiram (i-mi-rámŭ), imiratã (i-mi-rá-tã), imirari/imirare (i-mi-rá-ri) – l-fac un om s-hibã (ma) imir; l-fac un om s-aibã unã purtari imirã (dultsi, moali); u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer}
{en: make someone kind; tame}
ex: sh-ti imireadzã (sh-ti fatsi s-ai unã purtari ma moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru

§ imirat (i-mi-rátŭ) adg imiratã (i-mi-rá-tã), imirats (i-mi-rátsĭ), imirati/imirate (i-mi-rá-ti) – tsi s-ari faptã imir; imiripsit, imirisit, imirusit, piculit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: adouci; apprivoisé, domestiqué}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir3

njir3 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – untulemnu ayiusit di preftu (Dumãnica tahina cãndu fatsi lituryia) cu cari s-undzi mbistimenlu tra s-lj-aducã tihi shi sãnãtati tu banã; mir;
(expr: njir sã-lj si facã oasili = s-ayiseascã)
{ro: mir}
{fr: huile sainte}
{en: holy oil, unction}
ex: la pãtedz, preftul undzi natlu cu njir (untulemnu ayisit); eara lumi pãtidzatã mash cu njir; njir si s-facã oasili-a atsiljei
(expr: s-ayiseascã atsea) tsi ti featsi

§ mir1 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu njir3)
ex: mir di oasili-a tali
(expr: s-ayiseshtsã); ca s-moarã… mir di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); mir shi thimnjamã di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); di-a lor os si s-facã mir!
(expr: s-ayiseascã)

§ njirusescu (nji-ru-sés-cu) (mi) vb IV njirusii (nji-ru-síĭ), njiruseam (nji-ru-seámŭ), njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) – fac semnul a crutsiljei cu njir (ungu, dau, hrisusescu) pri cariva; mi undzi preftul cu untulemnu ayiusit; njiruescu, mirusescu, hrisusescu
{ro: mirui}
{fr: oindre de crême; recevoir la sainte onction}
{en: rub with (receive) the saint unction}

§ njirusit (nji-ru-sítŭ) adg njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusits (nji-ru-sítsĭ), njirusiti/njirusite (nji-ru-sí-ti) – tsi easti umtu (tsi-lj si featsi semnul di-unã crutsi) di preftu cu untulemnu ayiusit; njiruit, mirusit, hrisusit
{ro: miruit}
{fr: oint de crême; qui a reçu la sainte onction}
{en: rubbed with the saint unction}
ex: ashi zburã piscarlu, cu njirusiti (ca dati cu njir, hrisusiti) zboarã

§ njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) sf njirusiri (nji-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul njiruseashti; njiruiri, mirusiri, hrisusiri, hrismã
{ro: acţiunea de a mirui; miruire}
{fr: action de oindre de crême; de recevoir la sainte onction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piculescu

piculescu (pi-cu-lés-cu) vb IV piculii (pi-cu-líĭ), piculeam (pi-cu-leámŭ), piculitã (pi-cu-lí-tã), piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) – u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: apprivoiser, domestiquer}
{en: tame}
ex: bãtea cavalu di dipunea pulj, piculea (imiripsea) agrinjli

§ piculit (pi-cu-lítŭ) adg piculitã (pi-cu-lí-tã), piculits (pi-cu-lítsĭ), piculiti/piculite (pi-cu-lí-ti) – (pravdã) tsi easti faptã tra s-hibã imirã; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: apprivoisé, domes-tiqué}
{en: tamed}

§ piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) sf piculiri (pi-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva piculeashti; imirari, imiripsiri, imirisiri, imirusiri, fruminiri
{ro: acţiunea de a îmblânzi, de a domestici; îmblânzire, domesticire}
{fr: action d’apprivoiser, de domestiquer}
{en: action of taming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã