|
|
mirmintu
mirmintu (mir-mín-tu) sm – vedz tu murmintu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murmintuchivuri/chivure
chivuri/chivure (chi-vú-ri) sf chivuri (chi-vúrĭ) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chiuvuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: chivurea); lji ngrupã fãrã chivuri (cufciug); s-nji dai nãshti scãnduri s-lj-adrãm chivurea; lj-adrarã chivurea tra s-lu ngroapã
§ cãvuri/cãvure (cã-vú-ri) sf cãvuri (cã-vúrĭ) – loclu iu si ngroapã un mortu; murmintu, mãrmintu, mirmintu, groapã
{ro: mormânt}
{fr: tombe, sépulcre}
{en: tomb, grave}
§ chiuvuri/chiuvure (chĭu-vú-ri) sf chiuvuri (chĭu-vúrĭ) – (unã cu chivuri)
groapã
groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru
§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)
§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts
§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa
§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
guvã
guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)
§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)
§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}
§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili
§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}
mirmindu
mirmindu (mir-mín-du) sm mirmindzã (mir-mín-dzã) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz mirmintu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãmurmintu
murmintu (mur-mín-tu) sm murmintsã (mur-mín-tsã) –
1: sing. shi pl.: loclu iu si ngroapã un mortu; mãrmintu, mirmintu, mirmit, groapã;
2: pl: loclu adrat shi tsãnut maxus trã ngruparea-a mortsãlor; chimitiryiu, chimitiriu, mãrmintsã, mirmintsã, gru-pishti, grochi;
(expr: nu plãndzi pi murmintu xen, s-nu ti doarã ocljilj = zbor tsi va s-dzãcã tra s-nu-adunj gailelu-a altor)
{ro: mormânt; cimitir}
{fr: tombe, sépulcre; cimetiére; ossuaire}
{en: tomb, grave; cemetery, graveyard}
ex: ca un mortu tru murmintu; murmintu ndzernu sh-fuviros; tu mardzinea a hoarãljei suntu murmintsãlj; yin di la murmintsã; cai cuteadzã s-njargã noaptea la murmintsã; aclo am murmintsãlj a straushlor; alaturi di murmintu; mushat murmintu
§ murminti (mur-mín-ti) sm murmintsã (mur-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: doauã trupuri tu-un murminti
§ mãrmintu (mãr-mín-tu) sn shi sm mãrmintsã (mãr-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: va s-mi-avinã pãnã tru mãrmintu
§ mãrmit (mãr-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)
§ mirmintu (mir-mín-tu) sm mirmintsã (mir-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: mirmintsãlj a noshtri
§ mirmit (mir-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)
§ mãrmintãtor (mãr-min-tã-tórŭ) adg mãrmintãtoa-ri/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri), mãrmintãtori (mãr-min-tã-tórĭ), mãrmintãtoari/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri) – (mortul) tsi s-aflã ngrupat tu murmintu; ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: înmormântat}
{fr: (celui) qui se trouve dans la tombe}
{en: (one) that is buried}
§ murmintedz (mur-min-tédzŭ) (mi) vb I murmintai (mur-min-táĭ), murmintam (mur-min-támŭ), murmintatã (mur-min-tá-tã), murmintari/murmintare (mur-min-tá-ri) – bag mortul tu-un murmintu sh-lu-anvãlescu cu loc; bag un lucru tu-unã groapã sh-lu-acoapir; ngrop, angrop, ãngrop, grop; ngrupuljedz, ngrupiljedz; (fig: mi murmintedz = intru iuva sh-nu mata es di-aclo trã multu chiro)
nturoc
nturoc (ntu-rócŭ) adv – (tsi s-aflã) nuntru tu loc; ntroc;
(expr: easti nturoc = easti tu loc; easti mortu shi ngrupat)
{ro: în pământ}
{fr: dans la terre}
{en: in the ground}
ex: bãgarã nturoc (tu loc) nã dãrmã di saltsi shi ahiurhi s-lji easã barbã; bãgai simintsãli nturoc; easti nturoc
(expr: easti mortu shi ngrupat) di doi mesh
§ ntroc1 (ntrócŭ) adv – (unã cu nturoc)
ex: s-adunarã furlji stog di bãgarã Steryea ntroc
(expr: tu loc, tu mirmintu)
ohtu1
ohtu1 (óh-tu) sn oahti/oahte (ŭáh-ti) – loc tsi s-analtsã niheamã fatsã di-atsel di deavãrliga sh-fatsi, tu mesea di padi, ca unã dzeanã njicã; adunãturã di loc, arinã, chetsrã, etc. anãltsatã di om tra si s-apãrã, ca s-ascundã tsiva, si ngroapã un mortu, etc.; tumbã, dzeanã;
(expr:
1: pingu oahti = lucredz multu, cilãstisescu, tra s-adun avearea tsi u am;
2: adrã padea ohtu = (i) muri, sh-featsi tu padi un ohtu, un mirmintu; (ii) nu featsi caishti tsi lucru)
{ro: dâmb, movilă}
{fr: petite élévation de terre, butte, hauteur}
{en: knoll, mound}
ex: ti vidzui di pri ohtu; pisti shapti oahti-analti; shidzum pri ohtu tra s-fãtsem siri; dzenurli sh-oahtili trã nãs eara tsiva dip; trets vãljuri, trets oahti, agiumsi tu-unã irnjii; sh-lo mintea la cicioari shi pindzi oahti
(expr: alagã multu, cilãstiseashti), arsari vãljuri
§ ohtu2 (óh-tu) sn oahti/oahte (ŭáh-ti) – partea umflatã (tsi easi cãtrã nafoarã) dit un vãshclje (la un gioc di ficiurits); adapi, duti
{ro: om, partea convexă de la un os la arşiţe (un joc de copii)}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}
ploaci1/ploace
ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)
§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã
§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)
§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}
tumbã1
tumbã1 (túm-bã) sf tumbi/tumbe (túm-bi) – loc tsi s-analtsã niheamã fatsã di-atsel di deavãrliga sh-fatsi, tu mesea di padi, ca un munti multu njic; adunãturã di loc, arinã, chetsrã, etc. anãltsatã di om tra si s-apãrã, ca s-ascundã tsiva, si ngroapã un mortu, etc.; ohtu; (fig: tumbã = mirmintu)
{ro: dâmb, movilă}
{fr: petite élévation de terre, butte, hauteur}
{en: knoll, mound}
ex: la tumba di-arãu nã mpãrtsãm; ti vidzui di pi tumbã (ohtu); s-alinã pri tumbã tra s-facã siri; cãnili aurlã analtu pri tumbã (fig: mirmintu)