DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mirimeti/mirimete

mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)

§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti

§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?

§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti

§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}

§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndreg1

ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi

§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;
2: (gheli sh-mãcãruri) tsi suntu-adrati; (mãcari) tsi easti bãgatã pri measã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãvani/tãvane

tãvani/tãvane (tã-vá-ni) sf tãvãnj (tã-vắnjĭ) – fatsa di nsus a unui udã; dãvani
{ro: tavan}
{fr: plafond}
{en: ceiling}
ex: easti casã cu tãvani, cu tãvani-analtã; cãdzu tãvanea (partea di nsus a udãlui) di eara s-nã putruseascã; adrã tsina, bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; lo s-alinã seara pi tãvani; mãscãrãlu a hoarãljei arsãri pãn di tãvani; alantsã yeatsrã, cu capelili pãn di tãvani; di pi tãvani hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdzã; ascumsi tuti hãlãtsli di piscar, poaha, griplu sh-alanti pri tãvani; lu tsãnu ascumtu multu chiro pi tãvanea di casã

§ dãvani/dãvane (dã-vá-ni) sf dãvãnj (dã-vắnjĭ) – (unã cu tãvani)

§ tãvãnjusescu (tã-vã-njĭu-sés-cu) vb IV tãvãnjusii (tã-vã-njĭu-síĭ), tãvãnjuseam (tã-vã-njĭu-seámŭ), tãvãnjusitã (tã-vã-njĭu-sí-tã), tãvãnjusiri/tãvãnjusire (tã-vã-njĭu-sí-ri) – fac tãvanea di la casã; mirimitisescu i dau cu-azvesti (boi) tãvanea; dãvãnjusescu
{ro: tăvăni}
{fr: plafonner, faire de plafonds}
{en: ceil (a room)}

§ tãvãnjusit (tã-vã-njĭu-sítŭ) adg tãvãnjusitã (tã-vã-njĭu-sí-tã), tãvãnjusits (tã-vã-njĭu-sítsĭ), tãvã-njusiti/tãvãnjusite (tã-vã-njĭu-sí-ti) – (casã) tsi-lj si featsi tãvanea; (tãvanea) tsi fu datã cu boi i mirimitisitã
{ro: tăvănit}
{fr: plafonné}
{en: ceiled}
ex: cãsi tãvãnjusiti ghini

§ tãvãnjusiri/tã-vãnjusire (tã-vã-njĭu-sí-ri) sf tãvãnjusiri (tã-vã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tãvãnjuseashti; dãvãnjusiri
{ro: acţiunea de a tăvăni}
{fr: action de plafonner, de faire de plafonds}
{en: action of ceiling}
ex: udãlu va tãvãnjusiri

§ dãvãnjusescu (dã-vã-njĭu-sés-cu) vb IV dãvãnjusii (dã-vã-njĭu-síĭ), dãvãnjuseam (dã-vã-njĭu-seámŭ), dãvãnjusitã (dã-vã-njĭu-sí-tã), dãvãnjusiri/dãvã-njusire (dã-vã-njĭu-sí-ri) – (unã cu tãvãnjusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn