DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãputã

cãputã (cã-pú-tã) sf cãputi/cãpute (cã-pú-ti) – partea di nsus shi di nãinti a pãputsãljei, a pãrpodiljei, cari acoapirã deadzitli di la cicior
{ro: căpută, carâmb}
{fr: empeigne}
{en: vamp, upper (of shoes)}

§ cãputedz (cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I cãputai (cã-pu-táĭ), cãputam (cã-pu-támŭ), cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) – bag cãputã nauã la pãputsa (pãrpodea) tsi s-ari aruptã; mirimitisescu cãputa-a pãputsãljei (a pãrpodiljei)
{ro: căputa}
{fr: mettre des empeigne (à une chaussure); rempiéter (un bas)}
{en: vamp}
ex: cãputedz pãrpodzli

§ cãputat (cã-pu-tátŭ) adg cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputats (cã-pu-tátsĭ), cãputati/cãputate (cã-pu-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã cãputã nauã
{ro: căputat}
{fr: (chaussure) à qui on a mis une empeigne nouvelle; rempiété (un bas)}
{en: vamped}
ex: poartã pãrpodz cãputati

§ cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) sf cãputãri (cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãputeadzã pãrpodzli (pãputsãli)
{ro: acţiunea de a căputa}
{fr: action de mettre des empeigne (à une chaussure); de rempiéter (un bas)}
{en: action of vamping}

§ ncãputedz (ncã-pu-tédzŭ) (mi) vb I ncãputai (ncã-pu-táĭ), ncãputam (ncã-pu-támŭ), ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) – (unã cu cãputedz)
ex: mash pãrpodz ncãputarã nã stãmãnã

§ ncãputat (ncã-pu-tátŭ) adg ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputats (ncã-pu-tátsĭ), ncãputati/ncãputate (ncã-pu-tá-ti) – (unã cu cãputat)

§ ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) sf ncãputãri (ncã-pu-tắrĭ) – (unã cu cãputari)

§ discãputedz (dis-cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I discãputai (dis-cã-pu-táĭ), discãputam (dis-cã-pu-támŭ), discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) – disfac (scot) pãtuna di cãputa-a pãrpodiljei (a pãputsãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mahinã

mahinã (má-hi-nã) sf mahinj (má-hinjĭ) – multi soiuri di hãlãts cari, tra s-facã un lucru, suntu minati cu mãna i di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; soi di-amaxi tsi nu easti traptã di calj ma easti faptã si s-minã di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; machinã, mihãnii, amaxi, aftuchinã, tren, etc.
{ro: maşină; automobil, tren}
{fr: machine; automobile, train}
{en: machine; car, automobile, train}
ex: di multu chiro vinjirã sh-la noi mahinjli di cuseari stranji

§ machinã (má-chi-nã) sf machinj (má-chinjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: tricu machina (trenlu)

§ mashinã (ma-shí-nã) sf mashinj (ma-shínjĭ) – (unã cu mahinã)

§ mishinã (mi-shí-nã) sf mishinj (mi-shínjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: coasi cu mishina itsido lucru; feci cafei cu mishina

§ mihãnii/mihãnie (mi-hã-ní-i) sf mihãnii (mi-hã-níĭ) – (unã cu mahinã)
ex: di iu li loat aesti mihãnii?

§ mihanicã (mi-há-ni-cã) sf pl(?) – tehnea-a-atsilui tsi lucreadzã cu mihãniili; cunushterli tsi-aspun cum s-fac s-lucreadzã shi cum s-mirimitisescu mihãniili
{ro: mecanică}
{fr: mécanique}
{en: mechanics}
ex: mihanica easti bunã zãnati

§ mihanic (mi-há-nicŭ) sm, sf, adg mihanicã (mi-há-ni-cã), mihanits (mi-há-nitsĭ), mihanitsi/mihanitse (mi-há-ni-tsi) – omlu tsi ari zãnatea di mihanicã; mahinã tsi nu easti faptã s-lucreadzã cu mãna-a omlui ma cu putearea tsi yini di la cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.;
2: omlu tsi lucreadzã herlu cu foclu tra sã-lj da forma tsi va; hirar, hãlche, favru
{ro: mecanic}
{fr: mécanicien, mechanique}
{en: mechanic, mechanical}
ex: ishi bun mihanic (om tsi cunoashti ghini mihanica)

§ mihani/mihane (mi-há-ni) sf mihãnj (mi-hắnjĭ) – hãlatea cu cari favrul fatsi vimtu (suflã) pristi foc tra s-lu-aprindã ghini, cãndu va s-lu facã arosh herlu tsi-l lucreadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirimeti/mirimete

mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)

§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti

§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?

§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti

§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}

§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndreg1

ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi

§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndriptati/ndriptate

ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)

§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi

§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)

§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)

§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)

§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pantofã

pantofã (pan-tó-fã) sf pantofi/pantofe (pan-tó-fi) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.
{ro: pantof}
{fr: soulier}
{en: shoe}
ex: ncaltsã-ts pantofili (pãputsãli)

§ pantufar (pan-tu-fárŭ) adg pantufarã (pan-tu-fá-rã), pantufari (pan-tu-fárĭ), pantufari/pantufare (pan-tu-fá-ri) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pantofi; pãputsar, pãpugi, pupugi, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
ex: cai pantufar (pãputsar), cai araftu s-featsi

§ pantufãrii/pantufãrie (pan-tu-fãrí-i) sf pantufãrii (pan-tu-fã-riĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu shi iu s-mirimitisescu pantofi; pãputsãrii, cunduragilãchi
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ pantufãra-mi/pantufãrame (pan-tu-fã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pantufari
{ro: mulţime de cizmari}
{fr: multitude de cordonniers}
{en: multitude of shoemakers}
ex: sh-pantufãramea ari un sãmtu tsi-l pãniyirescu

§ pantufãrescu (pan-tu-fã-rés-cu) adg pantu-fãreascã (pan-tu-fã-reás-cã), pantufãreshtsã (pan-tu-fã-résh-tsã), pantufãreshti (pan-tu-fã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pantofili (cu pantufarlji, etc.)
{ro: de cizmar}
{fr: de cordonnier}
{en: of shoe-maker}
ex: hãlãtsli pantufãreshti (di cari ari ananghi pantufarlu) nu suntu scumpi

§ pandoflã (pan-dóf-lã) sf pandofli/pandofle (pan-dóf-li) – atseali (soi di pãputsã) tsi poartã omlu tu cicior tra s-imnã prit cãljuri; curdelji lishoari tsi s-poartã nafoarã di casã; curdelji, pãputsã, cundurã; unã soi di curdelji fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mestrã, mesti, pãtichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn