DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mirimeti/mirimete

mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)

§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti

§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?

§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti

§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}

§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãldari/cãldare

cãldari/cãldare (cãl-dá-ri) sf cãldãri (cãl-dắrĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma njic di cãzanea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri; cãrdari, bãrcaci, bãrgaci, brãgaci, brugaci;
(expr:
1: bag cãldarea = bag stranjili ti lari;
2: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: căldare}
{fr: chaudron}
{en: caldron, cauldron, large kettle}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); hirbea carnea tu cãldari; pri foc eara nã cãldari cãt nã ambari shi hirbea 41 di njelj; tradzi, cum sh-eara nvitsat, la cãldari; bãgarã ca s-hearbã gãrnu ti la bisearicã tu unã cãldari mari

§ cãldãrushi/cãl-dãrushe (cãl-dã-rúshi) sf cãldãrush (cãl-dã-rúshĭ) – cãldari ma njicã; cãldush
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron}
{en: small cauldron}
ex: s-hearbã n cãldãrushi

§ cãldush (cãl-dúshĭŭ) sn cãldushi/cãldushe (cãl-dú-shi) – (unã cu cãldãrushi)
ex: un cãldush di lapti pi dintsã shadi sh-nu s-vearsã (angucitoari: luna)

§ cãrdari/cãrdare (cãr-dhá-ri) sf cãrdãri (cãr-dhắrĭ) – (unã cu cãldari)

§ cãldãrar (cãl-dã-rárŭ) sm cãldãrari (cãl-dã-rárĭ) – omlu tsi fatsi cãldãri i vindi cãldãri
{ro: fabricant sau vânzător de căldări}
{fr: fabriquant ou vendeur de chaudrons}
{en: cauldron maker or seller}
ex: dush tingerea la cãldãrar tra s-u facã mirimeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndreg1

ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi

§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ofticã

ofticã (óf-ti-cã) sf oftitsi/oftitse (óf-ti-tsi) – lãngoari mulipsitoari di plimunj (tsi s-lja di la om la om), tsi dutsi di-aradã la moarti, datã di-unã yeatsã njicã (cunuscutã cu numa di “bacilu Koch”) tsi s-curduseashti di-aradã tu plimunj sh-lj-aspardzi (ma poati si s-curduseascã sh-tu oasi, matsi, etc.), lji cãtãstrãpseashti; ohticã, ftisi, tihtã; (fig: ofticã = banã greauã, amarã)
{ro: oftică, tuber-culoză}
{fr: phtisie, tuberculose}
{en: (pulmonary) consumption, tuberculosis}
ex: muri di ofticã; easti lãndzitã di ofticã sh-bãneadzã mash cu mirimeti (yitrii)

§ ohticã (óh-ti-cã) sf ohtitsi/ohtitse (óh-ti-tsi) – (unã cu ofticã)

§ ftisi/ftise (ftí-si) sf ftisi (ftísĭ) – (unã cu ofticã)

§ tihtã (tíh-tã) sf tihti/tihte (tíh-ti) – (unã cu ofticã)
ex: ari tihtã (ofticã); soacra arauã easti tihta (fig: bana amarã) a norãljei; muri di tihtã; lji sutrupsi tihta

§ ufticos (uf-ti-cósŭ) adg ufticoasã (uf-ti-cŭá-sã), ufticosh (uf-ti-cóshĭ), ufticoasi/ufticoase (uf-ti-cŭá-si) – tsi easti lãndzit di ofticã; tsi ari s-facã cu oftica; di ofticã; uhticos, tihtos, ftisico, cãrãcush
{ro: ofticos}
{fr: tuber-culeux}
{en: tuberculous}

§ uhticos (uh-ti-cósŭ) adg uhticoasã (uh-ti-cŭá-sã), uhticosh (uh-ti-cóshĭ), uhticoasi/uhticoase (uh-ti-cŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ ftisico (fti-si-có) adg (mash masculin) ftisicadz (fti-si-cádzĭ) – (unã cu ufticos)

§ tihtos (tih-tósŭ) adg tihtoasã (tih-tŭá-sã), tihtosh (tih-tóshĭ), tihtoasi/tihtoase (tih-tŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ uftichedz (uf-ti-chĭédzŭ) vb I ufticai (uf-ti-cáĭ), ufticam (uf-ti-cámŭ), ufticatã (uf-ti-cá-tã), ufticari/ufticare (uf-ti-cá-ri) – lãndzidzãscu di ofticã; l-fac pri cariva s-lãndzidzascã di ofticã; lj-dau oftica a unui; mi cãrtescu (stric) di cheptu; uhtichedz, tihtusescu, umbãrnedz;
(expr: lu uftichedz = lj-u fac bana greauã, lj-u amãrãscu, lj-u nvirinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn