|
|
mirazi/miraze
mirazi/miraze (mi-rá-zi) sf mirãzi (mi-rắzĭ) – avearea alãsatã cu dyeatã di un om dupã moarti la unã soi (oaspi); lucrili alãsati di cariva cu dyeatã ca dupã moarti s-lj-armãnã a altui (soi i oaspi); avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la cariva (soi di-apoapi); clirunumii, clironomilji, clironomii; (fig: mirazi = (i) hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj a lui; (ii) adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj)
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: aesti agri lj-au armasã mirazi (clirunumii) di la tatã-su; lj-cãdzu unã mirazi (clirunumii); loai mirazi dupã moartea-a lui; sh-trapsi mirazea (sh-lo clirunumia) tsi lj-armasi di la pap-su
§ mirashigi (mi-ra-shi-gí) adg mirashigioanji/mirashigioanje (mi-ra-shi-gĭŭá-nji), mirashigeadz (mi-ra-shi-gĭádzĭ), adg mirashigioanji/mirashi-gioanje (mi-ra-shi-gĭŭá-nji) – atsel tsi clirunimseashti tsiva di la un tsi moari; clirunom, clironom
{ro: moştenitor}
{fr: héritier}
{en: heir}
ex: cari eara mirashigi (clirunom) al Avram?
alas
alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)
§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)
clir4
clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}
§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii
§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)
§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}
§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}
§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
mirashigi
mirashigi (mi-ra-shi-gí) adg – vedz tu mirazi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mirazi