DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suptsãri/suptsãre

suptsãri/suptsãre (sup-tsắ-ri) adg suptsãri (sup-tsắrĭ) – tsi easti multu lungu (trã lãrdzimea tsi-u ari lucrul); tsi nu easti gros (fatsã di lundzimea shi lãrdzimea tsi-u ari un lucru multu tes); (om) tsi easti analtu shi slab (zveltu); nsuptsãri, subtsãri, suptsãrac, subtsãrac, minut, fin, ndilicat;
(expr:
1: nj-fac apa-atsea suptsãri = mi chish, nj-fac apa-atsea minutã;
2: boatsi suptsãri = boatsi minutã, ca-atsea di njic; boatsi tsi nu easti groasã;
3: dzamã suptsãri = mãcari tsi ari multã apã sh-putsãnã carni i zãrzãvãts;
4: limbã suptsãri = limbã finã, ndilicatã, “grãtseascã”)
{ro: subţire}
{fr: mince, grêle, subtil}
{en: thin, slender, slim}
ex: leamnili tsi adutsi suntu suptsãri (nu suntu groasi); bots suptsãri di chipuri; aushaticlu ari sãndzili suptsãri (tsi nu easti gros) tr-atsea lãndzidzãscu ntroarã; acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior

§ subtsãri/subtsãre (sub-tsắ-ri) adg subtsãri (sub-tsắrĭ) – (unã cu suptsãri)
ex: suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu

§ nsuptsãri/nsuptsãre (nsup-tsắ-ri) adg nsuptsãri (nsup-tsắrĭ) – (unã cu suptsãri)
ex: featã cu mesi nsuptsãri; tsãnea tu mãnã un lemnu nsuptsãri

§ suptsãrac (sup-tsã-rácŭ) adg suptsã-racã (sup-tsã-rá-cã), suptsãrats (sup-tsã-rátsĭ), suptsãratsi/sup-tsãratse (sup-tsã-rá-tsi) – (unã cu suptsãri)
ex: ficiorlu atsel suptsãraclu (slab, zveltu) eara hiljlu a frati-sui; suptsãraca atsea (feata-atsea zveltã) s-mãrtã

§ subtsãrac (sub-tsã-rácŭ) adg subtsãracã (sub-tsã-rá-cã), subtsãrats (sub-tsã-rátsĭ), subtsãra-tsi/subtsãratse (sub-tsã-rá-tsi) – (unã cu suptsãri)
ex: tinir, subtsãrac (slab, zveltu) shi arus

§ suptsãrimi/suptsãrime (sup-tsã-rí-mi) sf pl(?) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã suptsãri
{ro: subţirime}
{fr: minceur}
{en: thinness, slenderness}
ex: mi ciudi-seam di suptsãrimea-a hirlui, eara ca perlu din cap

§ suptsãredz (sup-tsắ-rédzŭ) (mi) vb I suptsãrai (sup-tsắ-ráĭ), suptsãram (sup-tsắ-rámŭ), suptsãratã (sup-tsắ-rá-tã), suptsãrari/suptsãrare (sup-tsắ-rá-ri) – l-fac un lucru s-hibã (cama) suptsãri; (mi) fac suptsãri (minut); minutedz, minutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn