|
|
mintimen
mintimen (min-ti-ménŭ) adg – vedz tu minti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mintiadãncu
adãncu (a-dắn-cu) adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: arãulu easti multu adãncu
§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ) adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoasã
§ aduncos (a-dun-cósŭ) adg – (unã cu adãncu)
ex: easti adun-coasã apa?
§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi) vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri
§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ) adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
aduchescu
aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã
§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}
§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}
§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)
§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit
ahãndos1
ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)
§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)
§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}
§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)
§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos
§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)
budãlã
budãlã (bu-dã-lắ) adg budãloanji/budãloanje (bu-dã-lŭá-nji), budãladz (bu-dã-ládzĭ) budãloanji/budãloanje (bu-dã-lŭá-nji) – (om) tsi nu para sh-easti dishteptu; (om) tsi easti prostu, glar, hazo, hut, tivichel, etc.
{ro: prostănac}
{fr: imbécile, stupide}
{en: imbecile, stupid}
ex: scoalã, budãlã, s-ai puteari mari; coada-a budãloanjiljei di ursã
§ budãlãc (bu-dã-lắcŭ) adg budãlãcã (bu-dã-lắ-cã), budãlãts (bu-dã-lắtsĭ), budãlãtsi/budãlãtse (bu-dã-lắ-tsi) – (unã cu budãlã)
ex: cari easti mintimenlu sh-cari easti budã-lãclu (prostul, glarlu)?
casã1
casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa
§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush
§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)
ex: nã nostimã cãshoarã
chischin
chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji
§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)
§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)
§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei
§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)
coc
coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)
§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)
dichitor
dichitor (di-chi-tórŭ) adg dichitoarã (di-chi-tŭá-rã), dichitori (di-chi-tórĭ), dichitoari/dichitoare (di-chi-tŭá-ri) – cari aducheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivãseashti, etc.); dishteptu, dishtiptat, pirã, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen
{ro: deştept, inteligent}
{fr: intelligent, éveillé d’esprit}
{en: intelligent, smart}
ex: a, lea, Lenã, dichitoarã (dishteaptã, mintimenã)
dishteptu1
dishteptu1 (dish-tép-tu) adg dishteaptã (dish-teáp-tã), dishteptsã (dish-tép-tsã), dishteapti/dishteapte (dish-teáp-ti) –
1: cari dish-cljisi ocljilj dupã tsi ari durnjitã un chiro shi s-aflã tu-unã stari tu cari shtii iu easti shi tsi s-fatsi deavãrliga; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: cari aducheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivãseashti, etc.); dishtiptat, dichitor, pirã, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen
{ro: treaz; deştept, inteligent}
{fr: éveillé, réveillé; intelligent, éveillé d’esprit}
{en: awake; intelligent, smart}
ex: doarmi i easti dishteptu (dishtiptat dit somnu)?; dishteptu (dishcljis la minti, dichitor) fui, chirauã; feata-aestã easti multu dishteaptã (mintimenã)
§ dishteptu2 (dish-tép-tu) (mi) vb I dishtiptai (dish-tip-táĭ), dishtiptam (dish-tip-támŭ), dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-tá-ri) –
1: di-aclo iu durnja, l-fac pri cariva s-dishcljidã ocljilj; scol dit somnu;
2: l-fac pri cariva s-aducheascã (ma lishor) lucri tsi nu putea s-li aducheascã dip (i sh-ahãntu lishor) ma ninti
{ro: trezi (din somn), deştepta (mintea)}
{fr: (se) reveiller, s’éveiller, ouvrir l’esprit}
{en: awake, wake up, arouse interest}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); puilu dishteaptã (scoalã dit somnu) cãrvãnarlji; nu dishteaptã sharpili tsi doarmi; tora ti dishteptsã (ti scolj dit somnu) tini?; un yis arãu mi dishtiptã (mi featsi sã-nj dishcljid ocljilj dit somnu) cu lãhtarã; lumea s-dishteaptã (sh-dishcljidi mintea) an di an; dishteaptã-ti (dishcljidi-ts mintea, scoalã-ti dit somnu) armãne!
§ dishtiptat (dish-tip-tátŭ) adg dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptats (dish-tip-tátsĭ), dishtiptati/dishtiptate (dish-tip-tá-ti) –
1: tsi ari dishcljisã ocljilj shi nu mata doarmi; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: tsi easti faptu s-aducheascã ma lishor lucri tsi nu putea s-li aducheascã ghini ma ninti
{ro: trezit (din somn), deşteptat}
{fr: reveillé, éveillé}
{en: awaken}
ex: dishtiptat dit yis, s-toarnã shi dzãtsi; lailji muntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculatã dit somnu) di-a lor cãntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec; ea eara multu dishtiptatã shi nvitsa cama ghini di ficiorlu; cara ãlj vidzu ahãt dishtiptats, nu vru s-lj-alasã s-fugã ahãts
duvai/duvae
duvai/duvae (du-vá-i) sf duvãi (du-vắĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); rugãciuni, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rigeai, rige, arige, prusufhii, prosefhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}
ex: ãlj bãga duvai s-facã (s-facã rugãciuni); duvai s-facã aushlj-a-atsilui mintimen shi bun amirã!
mintimenŭ
RO:înţelept
EN:wise
FR:sage
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015