|
|
mintescu
mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli
§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)
§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}
alãcescu
alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)
§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)
§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}
§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)
§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
alumtã
alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã
§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)
§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)
§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)
§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti
§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;
ameastic1
ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)
§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)
§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}
ampatrulea1
ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar
§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)
§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji
§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
ex: si s-toarnã cu calu ampãturat; a calui ampãturat s-nu-lj dai apã
anãcãtusescu
anãcãtusescu (a-nã-cã-tu-sés-cu) (mi) vb IV anãcãtusii (a-nã-cã-tu-síĭ), anãcãtuseam (a-nã-cã-tu-seámŭ), anãcãtusitã (a-nã-cã-tu-sí-tã), anãcãtusiri/anãcãtusire (a-nã-cã-tu-sí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur lucru; ameastic, meastic, mintescu
{ro: mesteca}
{fr: mêler, mélanger}
{en: mix, mingle, blend}
§ anãcãtusit (a-nã-cã-tu-sítŭ) adg anãcãtusitã (a-nã-cã-tu-sí-tã), anãcãtusits (a-nã-cã-tu-sítsĭ), anãcãtusiti/anãcãtusite (a-nã-cã-tu-sí-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri amisticati deadun; amisticat, misticat, mintit
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé}
{en: mixed, mingled, blended}
§ anãcãtusiri/anãcãtusire (a-nã-cã-tu-sí-ri) sf anãcãtusiri (a-nã-cã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri deadun; amisticari, misticari, mintiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de s’en mêler, de mélanger}
{en: action of mixing, of mingling, of blending}
cãrbuni/cãrbune
cãrbuni/cãrbune (cãr-bú-ni) sm cãrbunj (cãr-búnjĭ) – lucru, ca unã soi di cheatrã, sumulai sh-tsi s-frãndzi lishor, cari s-aflã tu loc shi ardi cãndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cãndu lu-astindzi cu apã sh-arãtseashti; chiumuri;
(expr:
1: (lai) ca cãrbunili; cãrbuni = tsi easti lai tu fatsã, trup i suflit;
2: stau (shed) ca pi cãrbunj = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã, nu mi-aflã) loclu;
3: s-fatsi cãrbuni = ardi multu pãnã s-fatsi cãrbuni;
4: cãrbuni nvilit; cãrbuni astimtu = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã, jar acupirit)
{ro: cărbune}
{fr: charbon}
{en: coal}
ex: avum cãrbunj tutã earna; cãrbunjlji di cupaci tsãn multu; eara earnã greauã shi el nu-avea cãrbunj ãn foc; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; nã urdii ntreagã di drats, lãi ca cãrbunili
(expr: lãi tu trup sh-tu fatsã); lã-i inima cãrbuni
(expr: cu suflitlu lai, arãi); afirea-ti di el cã easti cãrbuni nvilit
(expr: ipucrit); easti lai ca cãrbunili
§ cãrbunami/cãrbuname (cãr-bu-ná-mi) sf fãrã pl – stog (mari) di cãrbunj
{ro: cărbuni mulţi}
{fr: grande quantité de charbon}
{en: large quantity of coal}
§ cãrbunar (cãr-bu-nárŭ) sm, sf, adg cãrbunarã (cãr-bu-ná-rã), cãrbunari (cãr-bu-nárĭ), cãrbunari/cãrbunare (cãr-bu-ná-ri) – omlu tsi-adarã cãrbunjlji tu pãduri; omlu tsi scoati cãrbunjlji dit loc; omlu tsi fatsi emburlichi cu cãrbunjlji; chiumurgi
{ro: cărbunar}
{fr: marchand de charbon}
{en: coal maker, coal miner, coal vendor}
§ cãrvãnar2 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – (unã cu cãrbunar)
§ cãrbunãrlichi/cãrbunãrliche (cãr-bu-nãr-lí-chi) sf cãrbunãrlichi (cãr-bu-nãr-líchĭ) – tehnea di-adrari cãrbuni; fãtseari emburlichi cu cãrbunjlji; ducheanea iu s-vindu cãrbunjlji; cãrbunãrii, chiumurgirii
{ro: meseria de cărbunar, cărbunărie}
cuturbur1
cuturbur1 (cu-túr-burŭ) adg cuturburã (cu-túr-bu-rã), cuturburi (cu-túr-burĭ), cuturburi/cuturbure (cu-túr-bu-ri) – (apã, yin, etc.) tsi nu easti limpidi shi s-veadi amisticat cu murdãrilji; cari nu ari isihii sufliteascã; tsi ari suflitlu shi inima mintitã; cutulbur, cutru-bur, cuturburat, cutulburat, cutruburat, tulbur, tulburat, turbur, turburat, alãcit
{ro: turbure}
{fr: troublé}
{en: troubled, disturbed, cloudy}
ex: apa-i cuturburã (alãcitã, nilimpidi)
§ cutulbur1 (cu-túl-burŭ) adg cutulburã (cu-túl-bu-rã), cutulburi (cu-túl-burĭ), cutulburi/cutulbure (cu-túl-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)
§ cutru-bur1 (cu-trú-burŭ) adg cutruburã (cu-trú-bu-rã), cutruburi (cu-trú-burĭ), cutruburi/cutrubure (cu-trú-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)
§ cuturbur2 (cu-túr-burŭ) (mi) vb I cuturburai (cu-tur-bu-ráĭ), cuturburam (cu-tur-bu-rámŭ), cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cutur-burari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) – mintescu (apa) tra s-u fac murdarã shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cutulbur, mintescu, tulbur, turbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: plãmsi shi-lj chicarã trei lãcrinj tu bucal shi apa s-cuturburã (s-alãci); apa s-cuturburã di lãcrinjli a meali
§ cuturburat (cu-tur-bu-rátŭ) adg cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cuturburats (cu-tur-bu-rátsĭ), cutur-burati/cuturburate (cu-tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu sh-u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cutulburat, mintit, turburat, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: apa cuturburatã (alãcitã)
§ cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) sf cuturburãri (cu-tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-turburã; alãciri, cutruburari, cutulburari, mintiri, turburari, tulburari, trubari
hurhulescu
hurhulescu (hur-hu-lés-cu) vb IV hurhulii (hur-hu-líĭ), hurhu-leam (hur-hu-leámŭ), hurhulitã (hur-hu-lí-tã), hurhuliri/hurhulire (hur-hu-lí-ri) – li mintescu lucrili di nu mata suntu tu-aradã; li fac lucrili s-hibã ghilishti, fãrã-aradã, unã pisti-alantã; mintescu
{ro: deranja}
{fr: déranger, brouiller}
{en: put out of order; mix up}
ex: nj-hurhuli (li minti, li bãgã unã pisti-alantã) tuti lucrili din casã
§ hurhulit (hur-hu-lítŭ) adg hurhulitã (hur-hu-lí-tã), hurhulits (hur-hu-lítsĭ), hurhuliti/hurhulite (hur-hu-lí-ti) – tsi ari lucrili mintiti, unã pisti-alantã; mintit
{ro: deranjat}
{fr: dérangé, brouillé}
{en: put out of order; mixed up}
ex: hurhulitã (mintitã) cum easti, virsã lãghinlu
§ hurhuliri/hurhulire (hur-hu-lí-ri) sf hurhuliri (hur-hu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucrili s-hurhulescu
{ro: acţiunea de a deranja}
{fr: action de déranger, de brouiller}
{en: action of putting out of order; of mixing up}
jar
jar (jĭá-rŭ) sm jari (jĭárĭ) – lemnul (cãrbunili) cãndu ardi fãrã pirã, easti tut arosh shi da multã cãldurã; cãrbuni-apres, tãciuni, tucini, stãcãn, cirlac; (fig:
1: jar = foc; expr:
2: jar acupirit = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit;
3: un jar di fumealji = multã fumealji, crimã di njits, jurdunã di cilimeanj;
4: escu ca jarlu = ardu ca foclu;
5: escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-facã un lucru (s-fug); nu mi tsãni loclu; stau ca pi schinj;
6: calcu ca pi jar = fac un lucru cu multu-angãtan; imnu cu multã cãshtigã)
{ro: jar, jeratic}
{fr: charbon ardent}
{en: hot coals}
ex: nu ari jar (cãrbunj) tra s-frigã njelu; sh-alasã vatra fãrã jar; canda calcu pi jari apresh
(expr: l-fac un lucru cu multã cãshtigã); aveaglj-ti di jar acupirit
(expr: om ipucrit, ascumtu); avea casã mari sh-un jar di fumealji
(expr: fumealji multã); adu un jar (fig: un foc); escu pi jar
(expr: mizi pot s-ashteptu) pãnã-nj yini nã carti
§ njiredz (nji-rédzŭ) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – [zborlu, deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: “njirai, njiram, njiratã, njirari, etc.”, easti unã exceptsii iu “nj” s-avdi cu dauã bots ahoryea “n” shi “j”; nu s-avdi ca unã singurã boatsi, cum s-avdi, bunãoarã, “nj”-lu dit zborlu “njel”] – ardu sh-mi fac jar
{ro: deveni jeratic}
{fr: (se) transformer en charbon ardent}
{en: become hot coals}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji
§ njirat3 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – (lemnul, cãrbunili, etc.) tsi s-ari faptã jar
{ro: devenit jeratic}
{fr: transformé en charbon ardent}
{en: that became hot coals}
§ njirari3/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si njireadzã (lemnu, cãrbuni, etc. s-fatsi jar)
{ro: acţiunea de a deveni jeratic}
{fr: action de (se) transformer en charbon ardent}
ljitsã
ljitsã (ljí-tsã) sf pl – partea dit un arãzboi tsi sh-u-adutsi cu-unã chinari di cari suntu-acãtsati hirili cu oclju prit cari trec hirili di la usturã; hirili cu oclju dit aestã chinari;
(expr: s-amisticarã ljitsãli, cu zorea si dizmeasticã = zbor tsi-aspuni cã, ma s-ti ncaci cu cariva, cu greu va ti mbunedz)
{ro: iţe}
{fr: lisses (lice) du métier à tisser}
{en: heddles, warp}
ex: ljitsã di lãnã, di bumbac; cãndu s-mintescu ljitsãli, tsã cherdzã sh-mintsãli
mintescu
RO:a amesteca; a încurca; a tulbura
EN:to mix; muddle; to disturb
FR:mélanger, embrouiller; troubler
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015