DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

balã3

balã3 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor (cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi); petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi, ghion, ghioni, ghionã
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghion2

ghion2 (ghĭónŭ) sn ghionuri (ghĭó-nurĭ) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari calcã omlu cãndu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; ghionã, ghioni, balã, petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

§ ghionã (ghĭó-nã) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)
ex: nu fu ghiona bunã cã s-arupsi troarã

§ ghioni2/ghione (ghĭó-ni) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minciush

minciush (min-cĭúshĭŭ) sm minciush (min-cĭúshĭ) – piduclju njic; mingiushi, mingiush
{ro: păduche mic}
{fr: petit pou}
{en: small louse}
ex: tutã soea-a minciushlor

§ minciushi/minciushe (min-cĭú-shi) sf minciushi/minciushe – (unã cu minciush)

§ mingiush (min-gĭúshĭŭ) sm mingiush (min-gĭúshĭ) – (unã cu minciush)
ex: mplin di mingiush (piduclji) easti

§ minciusha-mi/minciushame (min-cĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di minciush i di lindini; mingiushami, piducljami, biducljami, mintsimi
{ro: păducherie, mulţime de păduchi mici sau lindine}
{fr: vermine de petits poux, quantité de lente}
{en: multitude of small lice, vermin; quantity of nits}

§ mingiushami/min-giushame (min-gĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)

§ mintsimi/mintsime (min-tsí-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)
ex: ari n cap multã mintsimi (multsã piduclji); lu curai di multã mintsimi; unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi (tutã minciushamea)

§ minciushedz (min-ciu-shĭédzŭ) (mi) vb I minciushai (min-ciu-shĭáĭ), minciusham (min-ciu-shĭámŭ), minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushari/minciushare (min-ciu-shĭá-ri) – acats minciush; mi umplu di minciush; mingiu-shedz, piducljedz, mpiducljedz, biducljedz, mbiducljedz
{ro: prinde păduchi mici, (se) umple de păduchi mici}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des petits poux, devenir pouilleux}
{en: infest or be infested with small lice}

§ minciushat (min-ciu-shĭátŭ) adg minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushats (min-ciu-shĭátsĭ), minciushati/minciushate (min-ciu-shĭá-ti) – tsi easti mplin di minciush; tsi s-ari umplutã di minciush; mingiushat, piducljat, mpiducljat, biducljat, mbiducljat; piducljos, biducljos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

penurã

penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui

§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)

§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)

§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}

§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)

§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn