DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

balã3

balã3 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor (cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi); petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi, ghion, ghioni, ghionã
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghion2

ghion2 (ghĭónŭ) sn ghionuri (ghĭó-nurĭ) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari calcã omlu cãndu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; ghionã, ghioni, balã, petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

§ ghionã (ghĭó-nã) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)
ex: nu fu ghiona bunã cã s-arupsi troarã

§ ghioni2/ghione (ghĭó-ni) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

minciush

minciush (min-cĭúshĭŭ) sm minciush (min-cĭúshĭ) – piduclju njic; mingiushi, mingiush
{ro: păduche mic}
{fr: petit pou}
{en: small louse}
ex: tutã soea-a minciushlor

§ minciushi/minciushe (min-cĭú-shi) sf minciushi/minciushe – (unã cu minciush)

§ mingiush (min-gĭúshĭŭ) sm mingiush (min-gĭúshĭ) – (unã cu minciush)
ex: mplin di mingiush (piduclji) easti

§ minciusha-mi/minciushame (min-cĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di minciush i di lindini; mingiushami, piducljami, biducljami, mintsimi
{ro: păducherie, mulţime de păduchi mici sau lindine}
{fr: vermine de petits poux, quantité de lente}
{en: multitude of small lice, vermin; quantity of nits}

§ mingiushami/min-giushame (min-gĭu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)

§ mintsimi/mintsime (min-tsí-mi) sf fãrã pl – (unã cu minciushami)
ex: ari n cap multã mintsimi (multsã piduclji); lu curai di multã mintsimi; unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi (tutã minciushamea)

§ minciushedz (min-ciu-shĭédzŭ) (mi) vb I minciushai (min-ciu-shĭáĭ), minciusham (min-ciu-shĭámŭ), minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushari/minciushare (min-ciu-shĭá-ri) – acats minciush; mi umplu di minciush; mingiu-shedz, piducljedz, mpiducljedz, biducljedz, mbiducljedz
{ro: prinde păduchi mici, (se) umple de păduchi mici}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des petits poux, devenir pouilleux}
{en: infest or be infested with small lice}

§ minciushat (min-ciu-shĭátŭ) adg minciushatã (min-ciu-shĭá-tã), minciushats (min-ciu-shĭátsĭ), minciushati/minciushate (min-ciu-shĭá-ti) – tsi easti mplin di minciush; tsi s-ari umplutã di minciush; mingiushat, piducljat, mpiducljat, biducljat, mbiducljat; piducljos, biducljos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

penurã

penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui

§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)

§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)

§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}

§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)

§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

petsumã

petsumã (pé-tsu-mã) sf petsumi/petsume (pé-tsu-mi) shi pitsoma-ti/pitsomate (pi-tsó-ma-ti) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; balã, ghion, ghioni, ghionã, mingiusholã, mishusholji, sholi
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

§ pitsusescu (pi-tsu-sés-cu) vb IV pitsusii (pi-tsu-síĭ), pitsuseam (pi-tsu-seámŭ), pitsusitã (pi-tsu-sí-tã), pitsusiri/pitsusire (pi-tsu-sí-ri) – bag petsumi (sholi) nali la pãputsã
{ro: pingeli}
{fr: ressemeler de souliers}
{en: resole shoes}

§ pitsusit (pi-tsu-sítŭ) adg pitsusitã (pi-tsu-sí-tã), pitsusits (pi-tsu-sítsĭ), pitsusiti/pitsusite (pi-tsu-sí-ti) – (pãputsã) a curi ãlj s-ari bãgatã petsumã nauã
{ro: pingelit}
{fr: (soulier) ressemelé}
{en: (shoe) resoled}

§ pitsusiri/pitsusire (pi-tsu-sí-ri) sf pitsusiri (pi-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã petsumi nali la pãputsã
{ro: acţiunea de a pingeli; pingelire}
{fr: action de ressemeler de souliers}
{en: action of resoling shoes}
ex: tsãruhili vor pitsusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

piduclju

piduclju (pi-dú-cljĭu) sm piduclji (pi-dú-clji) – multi turlii di insecti njits (bumbãrats, bubulits), fãrã arpiti, cari bãneadzã cu sãndzili tsi-l sug di pi truplu-a omlui (a prãvdzãlor), sh-alasã ca unã soi di gãrnutsã i seamni-aroshi pri chealea-a omlui (di-l fatsi omlu si sã scarchinã multu); biduclju, mingiush, minciush, minciushi
{ro: păduche}
{fr: pou}
{en: louse}
ex: lu-aflai mplin di piduclji; piducljul dupã tsi si saturã, easi pri sufrãntseauã

§ biduclju (bi-dú-cljĭu) sm biduclji (bi-dú-clji) – (unã cu piduclju)
ex: biduclju di prun; biduclju di gumar

§ piduclja-mi/piducljame (pi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di biduclji; biducljami, mintsimi, minciushami
{ro: mulţime de păduchi}
{fr: foule de poux, vermine}
{en: multitude of lice, vermin}

§ biducljami/biducljame (bi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu piducljami)

§ piducljos (pi-du-cljĭósŭ) adg piducljoasã (pi-du-cljĭŭá-sã), piducljosh (pi-du-cljĭóshĭ), piducljoasi/picucljoase (pi-du-cljĭŭá-si) – cari ari piduclji pri el; tsi easti mplin di piduclji; tsi ari acãtsatã piduclji; biducljos; (fig: piducljos = om tsi nu para s-aspealã, tsi sta tut chirolu murdar, cu stranj-arupti, etc.)
{ro: păduchios}
{fr: pouilleux}
{en: with lice, lousy}
ex: cãdzu pi mãna-a piducljoshlor (fig: a murdarlor, a dispuljatslor)

§ biducljos (bi-du-cljĭósŭ) adg biducljoasã (bi-du-cljĭŭá-sã), biducljosh (bi-du-cljĭóshĭ), biducljoasi/biducljoase (bi-du-cljĭŭá-si) – (unã cu piducljos)

§ mpiducljedz (mpi-du-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpiducljai (mpi-du-cljĭáĭ), mpiducljam (mpi-du-cljĭámŭ), mpiducljatã (mpi-du-cljĭá-tã), mpiducljari/mpiducljare (mpi-du-cljĭá-ri) – acats piduclji; mi umplu di piduclji; piducljedz, biducljedz, mbiducljedz; minciushedz, mingiushedz
{ro: prinde păduchi, (se) umple de păduchi}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des poux, devenir pouilleux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sholi/shole

sholi/shole (shĭó-li) sf sholi/shole (shĭó-li) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; ghion, ghioni, ghionã, balã, petsumã, mingiusholã, mishusholji
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}

§ mingiusholã (min-gĭu-shĭó-lã) sf mingiusholi/mingiushole (min-gĭu-shĭó-li) – (unã cu sholi)
ex: a tsãruhilor lã tricui min-giusholi

§ mishusholji/mishusholje (mi-shĭu-shĭó-lji) sf mishusholji/mishusholje (mi-shĭu-shĭó-lji) – (unã cu sholi)
ex: bãgai mishusholji la pãputsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã