DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dalã

dalã (dá-lã) sf fãrã pl – muljitura acrã tsi-armãni dupã tsi laptili easti bãtut shi-lj s-ari scoasã umtul; atsea tsi-armãni tu talar dupã tsi mindzitra easti bãtutã shi-lj s-ari scoasã umtul; lapti bãtut;
(expr: u-adar dalã = fac un lucru glãrescu, unã mari glãrimi, dip fãrã minti; calcu tu pitã; u fac ghesã (bozã, culeash); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: lapte bătut}
{fr: babeurre}
{en: butter milk}
ex: ari biutã dalã; bati dala; di prota va s-bat dala; ma s-mãts dalã cu ficiorlji, va s-ti pruscucheascã; li-adrash lucrili dip dalã
(expr: glãreashti); lj-u featsi dala!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzãr

dzãr (dzắrŭ) sn dzãruri (dzắ-rurĭ) – muljiturã (i) tsi-armãni dit lapti cãndu s-fatsi cashlu, (ii) tsi s-aleadzi dit mãrcat cãndu s-fatsi unã guvã, (iii) dit dalã cãndu s-fatsi ghiza, etc.
{ro: zer}
{fr: petit lait}
{en: whey}
ex: dzãrlu di cãshcãval, dupã tsi-l hirbem, scoati mindzitrã; dzãrlu di dalã ãl dãm la cãnj; sh-mãrcatlu scoati dzãr; dzãrlu curã dit dala bãgatã tu stricãtori sh-armãni ghiza; biui dzãr cã mi-arãsea; cati dimneatsã bea nã scafã cu dzãr

§ zer (zérŭ) sn zeruri (zé-rurĭ) – (unã cu dzãr)
ex: umtul avea multu zer; veara-aestã bium multu zer

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghizã1

ghizã1 (ghí-zã) sf fãrã pl – soi di cash tsi s-fatsi cu bãtearea tu talar (vãrã dauã oari di chiro) a dhalãljei; urdã, misitrã, mindzitrã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage tiré du deuxième babeurre}
{en: cheese drawn from the second buttermilk}
ex: s-astãlje laptili, s-featsi ghizã; ghiza easti acrishoarã; dada avea faptã unã pitã di ghizã

§ ghizar (ghi-zárŭ) sm ghizari (ghi-zárĭ) – atsel tsi fatsi ghiza; shãgãr
{ro: jintiţar, cel care face urda}
{fr: celui qui fait de la “ghizã”}
{en: the one making “ghiza”}

§ shãgãr (shã-gắrŭ) sm shãgãri (shã-gắrĭ) – (unã cu ghizar)

§ ghizãreauã (ghi-zã-reá-ŭã) sf ghizãrei (ghi-zã-réĭ) – loclu di la stani iu s-hearbi dzãrlu tra si s-facã ghiza
{ro: jintiţă}
{fr: endroit d’une bergerie où l’on bout le petit-lait pour en extraire la “ghiza”; “ghiza” de seconde qualité}
{en: place where the whey is boiled to make “ghiza”}
ex: canda suntu cãnj la ghizãreauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mindzitrã

mindzitrã (min-dzí-thrã) sf mindzitri/mindzitre (min-dzí-thri) – cashlu tsi s-acatsã pisuprã, cãndu dzãrlu armas di la cashlu di-aradã s-hearbi cu foclu njic (dipus) shi s-astalji; ghizã, mizitrã, urdã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage qui, dans le chaudron, après le bouillonnement du lait, reste au dessus du petit-lait}
{en: Aromanian cheese which is found remaining on top of the slowly heated whey}

§ mizitrã (mi-zí-trã) sf mizitri/mizitre (mi-zí-tri) – (unã cu mindzitrã)
ex: vãrnu cash nu easti ma gustos ca mizitra

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urdã

urdã (úr-dã) sf urdi/urde (ur-di) – unã soi di cash adrat dit mindzithra bãgatã shi nsãratã tu sats di pãndzã spindzurats vãrã 45 di dzãli (tra sã-sh chearã dzãrlu shi si s-usucã); mizitrã, mindzitrã, ghizã
{ro: brânză-urdă}
{fr: sorte de fromage gras chez les aroumains: on met la “mindzithra” dans les petits sac de toile, par lesquels s’écoule le petit lait, et on le suspend pendant un mois et demi}
{en: Aromanian cheese made by putting the “mindzithra” in small cloth bags and, to lose their whey, to let them hanging for about 45 days}
ex: dupã tsi bitisim urda ahiurhim talarlu di cash

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã