DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adãncu

adãncu (a-dắn-cu) adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: arãulu easti multu adãncu

§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ) adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoasã

§ aduncos (a-dun-cósŭ) adg – (unã cu adãncu)
ex: easti adun-coasã apa?

§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi) vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri

§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ) adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}

§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aretii/aretie

aretii/aretie (a-re-tí-i) sf aretii (a-re-tíĭ) – parti di haractirlu-a omlui tsi-l pindzi s-facã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di fãtsearea-a lucrilor arali); unã hari a omlui tsi-l fatsi s-adarã lucri buni (ca, bunãoarã, s-adarã lucri minduiti ghini, cu mintiminilji, nu atseali arali icã lishoari, s-lj-agiutã oaminjlji tsi-au ananghi shi s-nu lj-alasã s-chearã, s-cilistiseascã la sculii shi sã nveatsã carti, etc.); hari
{ro: virtute}
{fr: vertu}
{en: virtue}
ex: cu inimã curatã shi cu buni aretii (hãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aroamig

aroamig (a-rŭá-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigari/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (trã unã soi di prãvdzã) ciumulescu di-andoaua oarã mãcarea turnatã dit stumahi n gurã; (trã oaminj) ciumulescu (u-ameastic) mãcarea peanarga n gurã; meastic (ãn gurã), mastic, mãcilsescu, ciumulescu
(expr:
1: aroamig, mi-aroamig = stau multu s-mi minduescu; nj-trec oara minduindalui;
2: lj-aroamig a noastri = u zburãscu limba-a noastrã)
{ro: rumega, mesteca mâncarea în gură}
{fr: ruminer, mâcher}
{en: ruminate, chew}
ex: oili si aroamigã; si arumigari (ciumuliri) ghela; nu pot s-aroamig ghini cã nu para am dintsã; aroamigã (ameasticã) niheamã pãni cu nuts trã ficiori; arumigai
(expr: u minduii, u frimintai tu minti) multu chiro aestã ipotisi; u-alunica pri gãrgãlan cã lj-angrica s-u-aroamigã prota; s-mi-aroamig
(expr: sã-nj trec oara); aroamigã ca boilji; aumbra, li-aroamigã a noastri?
(expr: zburashti limba-a noastrã?)

§ arumig (a-rú-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumiga-ri/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)

§ arumigat (a-ru-mi-gátŭ) adg arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigats (a-ru-mi-gátsĭ), arumigati/arumigate (a-ru-mi-gá-ti) – (mãcarea la prãvdzã turnatã n gurã) tsi easti amisticatã n gurã di-andaua oarã; (mãcarea la oaminj) tsi easti ciumulitã n gurã
{ro: rumegat, mestecat în gură}
{fr: ruminé, mâché}
{en: ruminated, chewed}
ex: lucru arumigat
(expr: minduit, frimintat multu)

§ arumigari/aru-migare (a-ru-mi-gá-ri) sf arumigãri (a-ru-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arumigã
{ro: acţiunea de a rumega, de a mesteca mâncarea în gură; rumegare}
{fr: action de ruminer, de mâcher}
{en: action of ruminating, of chewing}
ex: vrei tu-arumigari s-nji frãngu dintsãlj?; vinji oara-a arumigariljei
(expr: oara tsi lipseashti s-minduim ghini); lucrul aestu va arumigari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

camomati/camomate

camomati/camomate sf pl – mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirãchi tsi yin aniorihta, tsi trec agonja shi s-alãxescu dit unã minutã tu-alantã, fãrã multã minduiri; nãzi, nãji, coadi, mutri
{ro: naz}
{fr: façons, manières, caprices}
{en: whims, caprices}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntari3/cãntare

cãntari3/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru (faptã di dauã bratsã, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-lj-aflãm greatsa, griutatea); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: trag tu cãntari = zighsescu;
2: u-ari (u-ari spindzuratã) cãntarea na lishoara = nu easti cu mintea ntreagã, nu para mindueashti ghini; zburashti mash glãrinj)
{ro: cântar, balanţă romană}
{fr: balance romaine}
{en: scale (to measure weights), steelyard}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: cãntarea); necã moartã, necã yii mash coada lj-adilji (angucitoari: cãntarea); l-plãteashti cu-ahãti liri cãt tradzi nãs tu cãntari (cãt zighseashti); u-avea cãntarea spindzuratã na lishoara
(expr: nu para minduea ghini; u-avea mintea ca lishoarã; zbura mash glãrinj); cãntarea u-avets di na lishoara
(expr: nu para minduits cum lipseashti; u-avets mintea ca lishoarã; zburãts glãrinj); tradzi greu tu cãntari (yi-xeashti multu)

§ cãntãrgi (cãn-tãr-gí) sm cãntãrgeadz (cãn-tãr-gĭádzĭ) – un tsi yixeashti trã el icã, tu chirolu veclju, trã altsã
{ro: cantaragiu}
{fr: peseur public}
{en: public weigher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãprici

cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici

§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}

§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)

§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}

§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}

§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãshunedz

cãshunedz (cã-shĭu-nédzŭ) vb I cãshunai (cã-shĭu-náĭ), cãshunam (cã-shĭu-námŭ), cãshunatã (cã-shĭu-ná-tã), cãshunari/cãshunare (cã-shĭu-ná-ri) – nj-treatsi prit minti; minduescu; (fig: cãshunedz = nj-scot inatea pri cariva)
{ro: trece prin minte}
{fr: passer par la tête}
{en: am just thinking}
ex: lj-cãshunã (lj-tricu prit minti) s-njargã la mai-sa; nj-avea cãshunatã s-mi duc Bituli; cãshunã (fig: shi scoasi inatea) pri nãsã

§ cãshun (cã-shĭúnŭ) vb I cãshunai (cã-shĭu-náĭ), cãshunam (cã-shĭu-námŭ), cãshunatã (cã-shĭu-ná-tã), cãshunari/cãshunare (cã-shĭu-ná-ri) – (unã cu cãshunedz)

§ cãshunat (cã-shĭu-nátŭ) adg cãshunatã (cã-shĭu-ná-tã), cãshunats (cã-shĭu-nátsĭ), cãshunati/cãshunate (cã-shĭu-ná-ti) – (om) tsi lj-ari tricutã tsiva prit minti; (lucru) tsi-lj tricu prit minti a unui; minduit
{ro: trecut prin minte}
{fr: passé par la tête}
{en: thought passed through someone’s mind}

§ cãshunari/cã-shunare (cã-shĭu-ná-ri) sf cãshunãri (cã-shĭu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdu tsiva treatsi prit mintea-a omlui; minduiri
{ro: acţiunea de a-i trece prin minte}
{fr: action de passer quelque chose par la tête}
{en: action of thinking of something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn