DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

minder

minder (min-dérŭ) sn minderuri (min-dé-rurĭ) – scamnu lungu di scãnduri (ca un sufã i pat strimtu tsi s-minã, ma poati shi s-hibã astãsit ningã stizma-a udãlui ca un bancu), pri cari pot s-shadã oaminjlji; minderi, mindiri, sãfati, sufati
{ro: sofa fixă}
{fr: sofa de planches fixé dans une chambre}
{en: wood sofa fixed in a room}
ex: adra minderi tu oda-atsea buna

§ minderi/mindere (min-dé-ri) sf minderi (min-dérĭ) – (unã cu minder)

§ mindiri1/mindire (min-dí-ri) sf mindiri (min-dírĭ) – (unã cu minder)

§ mindirlã-chi/mindirlãche (min-dir-lắ-chi) sf mindirlãchi (min-dir-lắchĭ) – cuvertã di lãnã cu cari s-ashtearni minderlu
{ro: pătură cu care se acoperă “minderul”}
{fr: couverture, couvre-lit}
{en: blanket covering the “minder”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufã

sufã (su-fắ) sm sufadz (su-fádzĭ) – un pat strimtu di scãnduri faptu ca un scamnu lungu pri cari oaminjlji pot s-shadã (cãndu fac muabeti) i s-doarmã noaptea; minder, minderi, mindiri
{ro: sofa}
{fr: sofa}
{en: sofa}
ex: culcã-ti pri sufã

§ sufai/sufae (su-fá-i) sf sufãi (su-fắĭ) – (unã cu sufã)
ex: shidea arucutit pi sufai

§ sufa-ti/sufate (su-fá-ti) sf sufãts (su-fắtsĭ) – (unã cu sufã)
ex: ashtearni-nj, vrutã, pri sufati

§ sãfati/sãfate (sã-fá-ti) sf sãfãts (sã-fắtsĭ) – (unã cu sufã)
ex: cuclu (cuclu di la ornic, oroloyi) ts-bati pi sãfati

§ sufãlãchi/sufãlãche (su-fã-lắ-chi) sf sufãlãchi (su-fã-lắchĭ) – un sufã ma njic; sufã
{ro: sofa, sofa mic}
{fr: sofa; petit sofa}
{en: sofa; little sofa}
ex: dimãndã s-lj-ashtearnã pri sufãlãchea atsea veardea – vedz tu sufã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sufã

yearan

yearan (yĭa-ránŭ) sm, sf yearanã (yĭa-rá-nã), yearanj (yĭa-ránjĭ), yearani/yearane (yĭa-rá-ni) – unã muljari (icã bãrbat) tsi s-bagã tu-ashtirnut cu vrutlu-lj (icã cu vruta-lj) fãrã s-hibã ncurunats; agãpitcoanji (sf mash), mushaver, aran, earan, morozã (sf mash), murozã (sf mash)
{ro: amant, ibovnic}
{fr: amant}
{en: lover}
ex: avea un yearan (vrut, mushaver); lj-aflarã yearanlu n casã; ascumsi yearanlu sum minderi

§ earan (ĭa-ránŭ) sm, sf earanã (ĭa-rá-nã), earanj (ĭa-ránjĭ), earani/earane (ĭa-rá-ni) – (unã cu yearan)
ex: ascundea earanjlji dupã ushi; iu s-dutsi, earanjlji s-duc dupã nãsã

§ aran (a-ránŭ) sm, sf aranã (a-rá-nã), aranj (a-ránjĭ), arani/arane (a-rá-ni) – (unã cu yearan)
ex: spuni-nj, cari ãnj ts-ai aran (vrut)?

§ yearanlãchi/yearanlãche (yĭa-ran-lắ-chi) sf yearanlãchi (yĭa-ran-lắchĭ) – bana tsi u duc atselj tsi vor sã-sh facã mash chehili-a truplui ca, bunãoarã, s-bea, s-mãcã, s-glindiseascã, s-bagã tu-ashtirnut deadun (muljeri sh-bãrbats), etc.; bana nitinjisitã tsi u duc putanili; pãnghii, purnilji, curvãrilji, curvãrii, putãnlichi
{ro: curvie, desfrâu}
{fr: prostitution, débauche, dévergondage}
{en: prostitution, debauchery}

§ earanlãchi/earanlãche (ĭa-ran-lắ-chi) sf earanlãchi (ĭa-ran-lắchĭ) – (unã cu yearanlãchi)
ex: cara s-nu s-alasã di earanlãchi, va s-u fatsim surghiuni pi gumar cu coada tru mãnã, cum eara adetea di zãmani

§ aranlãchi/aranlãche (a-ran-lắ-chi) sf aranlãchi (a-ran-lắchĭ) – (unã cu yearanlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã