DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãndushi/cãndushe

cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari

§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

catife

catife (ca-ti-fé) sm catifedz (ca-ti-fédzĭ) – tsãsãturã di mitasi (lãnã, bumbac, etc.) tsi ari pi-unã fatsã hiri multu shcurti, ndreapti shi ndisati
{ro: catifea}
{fr: velours}
{en: velvet}
ex: sultuc di catife

§ catifei/catifee (ca-ti-fé-i) sf catifei (ca-ti-féĭ) – (unã cu catife)
ex: feci un mindan di catifei; nu-am purtatã ninga fustani di catifei

§ catifiledz (ca-ti-fi-lédzŭ) (mi) vb I catifilai (ca-ti-fi-láĭ), catifilam (ca-ti-fi-lámŭ), catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) – fac un lucru s-undzeascã cu catifelu, cu hãrli sh-cu cusurli-a lui; lu-acoapir un lucru cu (lj-adavgu) catife
{ro: catifela}
{fr: velouter}
{en: give a velvety appearance}
ex: catifilai (lu-anvilii cu catifei) scamnul atsel bunlu

§ catifilat (ca-ti-fi-látŭ) adg catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilats (ca-ti-fi-látsĭ), catifila-ti/catifilate (ca-ti-fi-lá-ti) – tsi easti faptu s-undzeascã cu catifelu; tsi easti nvilit cu catifei; tsi sh-u-adutsi cu catifelu; moali ca catifeea
{ro: catifelat}
{fr: velouté}
{en: with a velvety appearance}
ex: feata ari unã boatsi catifilatã (dultsi, ca catifelu); duchii cã eara lãndzitã cã avea fatsa-aroshi, catifilatã; fructul avea unã peaji catifilatã

§ catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) sf catifilãri (ca-ti-fi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi ca catifelu, easti nvilit cu catife, (s-)catifileadzã
{ro: acţiunea de a catifela; catifelare}
{fr: action de velouter}
{en: action of giving a velvety appearance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cupãran

cupãran (cu-pã-ránŭ) sn cupãrani/cupãrane (cu-pã-rá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; paltu cu mãnitsli dishcljisi; cupuran, cãndushi, cundush, mindan, peshli, pishli, pesh, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani; dulumã, dulmeci
{ro: mintean}
{fr: soubreveste; manteau aux manches ouvertes}
{en: jacket}
ex: acumpãr un cupãran di abã; atselj cu cupãrani (nviscuts cu mindani)

§ cupuran (cu-pu-ránŭ) sn cupurani/cupurane (cu-pu-rá-ni) – (unã cu cupãran)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dulumã

dulumã (du-lu-mắ) sm dulumadz (du-lu-mádzĭ) – stranj bãrbã-tescu (ilechi, cundush, pishli, geachetã, etc.) cu mãnits ma lundzi i ma shcurti dupã cum u va omlu; dulãmã, dulmã, dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupãran, mindan
{ro: vestă cu mâneci de diferite lungimi, mintean}
{fr: veste à manches dont la longueur est variable}
{en: vest with sleeves of various lengths}
ex: portul a armãnjlor easti cu dulumã

§ dulãmã (du-lã-mắ) sm dulãmadz (du-lã-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmã (dul-mắ) sm dulmadz (dul-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmeci (dul-mécĭŭ) sn dulmeci/dulmece (dul-mé-ci) – un dulumã ma njic; dul-mici, dulumici
{ro: “dulumă” mic}
{fr: petit “dulumã”}
{en: small “dulumã”}
ex: fã-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrutã

§ dulmici (dul-mícĭŭ) sn dulmici/dulmice (dul-mí-ci) – (unã cu dulmeci)
ex: cu dulmicilu (cundushlu) pri nãs; mãnitsli di dulmici arucati pri pãltãri

§ dulumici (du-lu-mícĭŭ) sn dulumici/dulumice (du-lu-mí-ci) – (unã cu dulmeci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã