DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arumin1

arumin1 (a-rú-minŭ) vb I aruminai (a-ru-mi-náĭ), aruminam (a-ru-mi-námŭ), aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminari/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) – frãngu cu dintsãlj sh-ciumulescu n gurã unã mãcari tsi easti vãrtoasã (ca puximadea, nutsli, etc. bunãoarã)
{ro: ronţăi}
{fr: croquer, grignoter}
{en: crunch, munch, nibble}
ex: aruminã ca shoaric; aruminãm aluni n gurã; nu pot s-arumin nuts cã nu-am dintsãlj bunj

§ aruminat (a-ru-mi-nátŭ) adg aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminats (a-ru-mi-nátsĭ), aruminati/aruminate (a-ru-mi-ná-ti) – tsi easti frãmtu sh-amisticat ãn gurã
{ro: ronţăit}
{fr: croqué, grignoté}
{en: crunched, munched, nibbled}

§ arumina-ri/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) sf aruminãri (a-ru-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruminã tsiva
{ro: acţiunea de a ronţăi; ronţăire}
{fr: action de croquer, de grignoter}
{en: action of crunching, of munching, of nibbling}

§ rumin1 (a-rú-minŭ) vb I ruminai (ru-mi-náĭ), ruminam (ru-mi-námŭ), ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) – (unã cu arumin1)
ex: cara nu nj-armasirã mãsei nu pot s-rumin

§ ruminat (ru-mi-nátŭ) adg ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminats (ru-mi-nátsĭ), ruminati/ruminate (ru-mi-ná-ti) – (unã cu aruminat)

§ ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) sf ruminãri (ru-mi-nắrĭ) – (unã cu aruminari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn