DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mihrisescu1

mihrisescu1 (mi-hri-sés-cu) (mi) vb IV mihrisii (mi-hri-síĭ), mihriseam (mi-hri-seámŭ), mihrisitã (mi-hri-sí-tã), mihrisiri/mi-hrisire (mi-hri-sí-ri) – fac cusor; njicshuredz; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, gribuescu, nduplic, strãmbu
{ro: micşora; gheboşi, (se) plia, curba}
{fr: diminuer; devenir bossu, (se) plier, courber}
{en: diminish; get a hump}
ex: s-ved s-pulimsescu shi dipla s-mihrisescu (s-mi ncusuredz)

§ mihrisit (mi-hri-sítŭ) adg mihrisitã (mi-hri-sí-tã), mihrisits (mi-hri-sítsĭ), mihrisiti/mihrisite (mi-hri-sí-ti) – tsi ari faptã cusor; tsi s-ari njicshuratã; njicshurat; ncusurat, cãmburyisit, cucushat, nduplicat, strãmbat
{ro: micşorat; gheboşit}
{fr: diminué; devenu bossu, courbé}
{en: diminished; hunchbacked}

§ mihrisiri/mihrisire (mi-hri-sí-ri) sf mihrisiri (mi-hri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) mihriseashti; njicshurari; ncusurari, cãmburyisiri, cucushari, gribuiri, nduplicari, strãmbari
{ro: acţiunea de a micşora; de a gheboşi; micşorare; gheboşire}
{fr: action de diminuer; de devenir bossu, de se courber}
{en: action of diminishing; of getting a hump}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncucushedz

ncucushedz (ncu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncucushai (ncu-cu-shĭáĭ), ncucusham (ncu-cu-shĭámŭ), ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) – mi fac cu cusor; cucushedz, ancucushedz, ãncucushedz, ncusuredz, cusuredz, cãmburyisescu, gribuescu, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}
ex: schinãratlu lji s-avea ncucushatã

§ ncucushat (ncu-cu-shĭátŭ) adg ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushats (ncu-cu-shĭátsĭ), ncucushati/ncucushate (ncu-cu-shĭá-ti) – tsi-ari adratã cusor; cucushat, ancucushat, ãncucushat, ncusurat, cu cãsor, cusurat, cãmburyisit, gribuit, mihrisit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) sf ncucusheri (ncu-cu-shĭérĭ) – fãtseari cu cusor (cãmburã); cãmburyisiri, cucushari, ancucushari, ãncucushari, ncusurari, cusurari, gribuiri, mihrisiri
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu, de se courber}
{en: action of getting a hump}

§ cucushedz (cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I cucushai (cu-cu-shĭáĭ), cucusham (cu-cu-shĭámŭ), cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushari/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ cucushat (cu-cu-shĭátŭ) adg cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushats (cu-cu-shĭátsĭ), cucusha-ti/cucushate (cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ cucusha-ri/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) sf cucusheri (cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

§ ancucushedz (an-cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ancucushai (an-cu-cu-shĭáĭ), ancucusham (an-cu-cu-shĭámŭ), ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ ancucushat (an-cu-cu-shĭátŭ) adg ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushats (an-cu-cu-shĭátsĭ), ancucushati/ancucushate (an-cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) sf ancucusheri (an-cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scad

scad (scádŭ) vb II scãdzui (scã-dzúĭ), scãdeam (scã-deámŭ), scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdeari/scãdeare (scã-deá-ri) – adar un lucru si s-facã ma njic (ma shcurtu, ma putsãn, etc.); fac tsiva s-njicureadzã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); fac tsiva s-discreascã ca puteari (ca sãnãtati, ca tinjii, ca videari, ca aveari, etc.); agiungu dzuã di dzuã ma ftoh, ma oarfãn; ftuhipsescu; lãndzidzãscu, slãghescu multu, mi-aspargu, etc.; mi adun tu boi; cad, dipun, njicuredz, mihrisescu, mputsinedz, shcurtedz, discres-cu, etc.
{ro: scădea, sărăci}
{fr: baisser, abaisser; dégrader, avilir; diminuer, appauvrir, etc.}
{en: lessen, diminish, lower, decline, reduce, degrade, etc.}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); apili-a arãului scãdzurã (s-featsirã ma njits, dipusirã); pri mãcarea-a hilj-sui, acãtsã si scadã (sã ftuhipseascã) dzuã di dzuã; cum si si scadã ahãt cãndu lu-alinã?; las s-mãcã dzua tutã, cã di-aclo, nu va scad io (nu va s-nji njicshureadzã avearea); scãdzu (ftuhipsi) multu di cãndu nu-l mata vidzum; nji scãdzu (nji slãghi) lãngoarea; nu mi scad pri mini (nu mi-arushinedz, nu mi cãtrãfonisescu, nu nj-adun coada); scãdzurã fare (ftuhipsirã dip); scadi trei grosh, cãts armãn?; scadi (scoati, dipuni tinjia cu) dauã suti di dauã njilj; ashtipta si scadã pãhãlu (s-iftineascã), ta s-acumpãrã

§ scãdzut (scã-dzútŭ) adg scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdzuts (scã-dzútsĭ), scãdzuti/scãdzute (scã-dzú-ti) – tsi s-ari njicshuratã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi ari ftuhipsitã shi ari ma putsãnã aveari; njicurat, mihrisit, mputsinat, shcurtat, discrisut, etc.
{ro: scăzut, sărăcit}
{fr: baissé, abaissé; dégradé, avili; diminué, appauvri, etc.}
{en: lessened, diminished, lowered, declined, reduced, degraded, etc.}
ex: arãulu eara scãdzut (avea putsãnã apã); mãcarea easti scãdzutã (ari ma putsãnã dzamã, s-ari ngrushatã) ghini; di-iu li-aflarã, oaminj scãdzuts (ftuhipsits), oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari

§ scãdea-ri/scãdeare (scã-deá-ri) sf scãderi (scã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi
{ro: acţiunea de a scădea, de a sărăci; scădere, sărăcire}
{fr: action de baisser, d’abaisser; de dégrader, d’avilir; de diminuer, d’appauvrir, etc.}
{en: action of lessening, of diminishing, of lowering, of declining, of reducing, of degrading, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã