DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mahinã

mahinã (má-hi-nã) sf mahinj (má-hinjĭ) – multi soiuri di hãlãts cari, tra s-facã un lucru, suntu minati cu mãna i di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; soi di-amaxi tsi nu easti traptã di calj ma easti faptã si s-minã di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; machinã, mihãnii, amaxi, aftuchinã, tren, etc.
{ro: maşină; automobil, tren}
{fr: machine; automobile, train}
{en: machine; car, automobile, train}
ex: di multu chiro vinjirã sh-la noi mahinjli di cuseari stranji

§ machinã (má-chi-nã) sf machinj (má-chinjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: tricu machina (trenlu)

§ mashinã (ma-shí-nã) sf mashinj (ma-shínjĭ) – (unã cu mahinã)

§ mishinã (mi-shí-nã) sf mishinj (mi-shínjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: coasi cu mishina itsido lucru; feci cafei cu mishina

§ mihãnii/mihãnie (mi-hã-ní-i) sf mihãnii (mi-hã-níĭ) – (unã cu mahinã)
ex: di iu li loat aesti mihãnii?

§ mihanicã (mi-há-ni-cã) sf pl(?) – tehnea-a-atsilui tsi lucreadzã cu mihãniili; cunushterli tsi-aspun cum s-fac s-lucreadzã shi cum s-mirimitisescu mihãniili
{ro: mecanică}
{fr: mécanique}
{en: mechanics}
ex: mihanica easti bunã zãnati

§ mihanic (mi-há-nicŭ) sm, sf, adg mihanicã (mi-há-ni-cã), mihanits (mi-há-nitsĭ), mihanitsi/mihanitse (mi-há-ni-tsi) – omlu tsi ari zãnatea di mihanicã; mahinã tsi nu easti faptã s-lucreadzã cu mãna-a omlui ma cu putearea tsi yini di la cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.;
2: omlu tsi lucreadzã herlu cu foclu tra sã-lj da forma tsi va; hirar, hãlche, favru
{ro: mecanic}
{fr: mécanicien, mechanique}
{en: mechanic, mechanical}
ex: ishi bun mihanic (om tsi cunoashti ghini mihanica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prioni/prione

prioni/prione (pri-ó-ni) sf prionj (pri-ónjĭ) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; sharã
{ro: ferăstrău, joagăr}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: ncãrcãm scãnduri di la prioni

§ priunã (pri-u-nắ) sm priunadz (pri-u-nádzĭ) – atsel tsi ari prionea iu s-talji leamni; omlu tsi talji leamni cu-unã prioni; omlu tsi lucreadzã la unã prioni
{ro: omul care are sau lucrează cu ferăstrăul}
{fr: l’homme qui a une scierie, scieur}
{en: sawmill owner, sawmill worker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sharã

sharã (shĭá-rã) sf shari/share (shĭá-ri) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; prioni; (fig: sharã = harea tsi-l fatsi omlu s-hibã shiret, ponir, cumalindru, etc.; punirlichi, itsrãlji)
{ro: ferăstrău}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: talji scãndura cu shara (prionea); cu shara (prionea) lu shurti di dauã palmi; scoati shara shi-lj talji caplu; easti om fãrã sharã (fig: fãrã punirlichi)

§ nsher (nshĭérŭ) (mi) vb I nshirai (nshi-ráĭ), nshiram (nshi-rámŭ), nshiratã (nshi-rá-tã), nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) – talj leamni (i alti lucri) cu shara; shiruescu;
(expr: lu nsher pri cariva = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc., etc.)
{ro: tăia cu ferăstrăul}
{fr: scier}
{en: saw}
ex: nsharã (talji-li cu shara) leamnili; lu nshirã (l-tãlje cu shara) dureclu; mi nshirã
(expr: mi-arãsi), bãtãhcilu; nsharã ficiorlu
(expr: arãdi-l cu tsiva, njirã-l) pãnã s-yin

§ nshirat (nshi-rátŭ) adg nshiratã (nshi-rá-tã), nshirats (nshi-rátsĭ), nshira-ti/nshirate (nshi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu shara; shiruit
{ro: tăiat cu ferăstrăul}
{fr: scié}
{en: sawed}

§ nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) sf nshirãri (nshi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti tãljat cu shara; shiruiri
{ro: acţiunea de a tăia cu ferăstrăul}
{fr: action de scier}
{en: action of sawing}
ex: nshirarea-a scãndurlor lj-lo nã dzuã ntreagã

§ shiruescu (shi-ru-ĭés-cu) vb IV shiruii (shi-ru-íĭ), shirueam (shi-ru-ĭámŭ), shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruiri/shiruire (shi-ru-í-ri) – (unã cu nsher)

§ shiruit (shi-ru-ítŭ) adg shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruits (shi-ru-ítsĭ), shiruiti/shiruite (shi-ru-í-ti) – (unã cu nshirat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn