DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hani/hane

hani/hane (há-ni) sf hãnj (hắnjĭ) shi hãnjuri (hắ-njĭurĭ) – casã dit chirolu veclju iu oaminjlji di pri cali (sh-chirageadzlji) putea si sh-aflã apanghiu noaptea (tra s-doarmã, s-mãcã, s-bea shi ahuri iu si-sh tsãnã caljlji); miheni, mieni, mianei, mihãnã, locantã, lucantã; (fig:
1: hani = ducheani; expr:
2: (shicadz, minciunj) di la hani = (shicadz, minciunj) glãreshti)
{ro: han}
{fr: auberge}
{en: inn}
ex: ca hani lã easti casa; la hanea-al Misi prãndzãm; mi dush la hani (fig: ducheani) tra s-acumpru untulemnu; limnarlu pitricu ficiorlu s-lja di la hani un pescu; dusi la unã hani, cã lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; cãndu agiumsi la hoara cu hanea; agiumsirã n hoarã trapsirã tu hanea-atsea cama di prota; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãrtsãneashti nã minciunã di la hani
(expr: mari, glãreascã), di ti nchidicai di ea!; di-iu vrea sã shtibã feata di shicadz (glãreshti) di la hani; agiumsirã la nã hani shi s-turnarã s-umplã cofili cu yin shi s-acumpãrã, cari, tsi-l lipsea

§ hãngi (hãn-gí) sm, sf hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji), hãngeadz (hãn-gĭádzĭ), hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji) – omlu tsi tsãni unã hani (nicuchirlu, icã sirvitorlu tsi chirnãseashti); mehengi, miengiu, lucantagi
{ro: hangiu}
{fr: aubergiste}
{en: innkeeper}
ex: dimneatsa si scularã shi spusirã a hãngilui; mãcã shi-lj deadi a hãngilui un pãrã; aproapea tuts hãngeadzlji di pit Turchii, Vurgãrii shi Sãrbii suntu armãnj; cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãngeadzlji

§ hãnjatic (hã-njĭá-ticŭ) sn hãnjatitsi/hã-njatitse (hã-njĭá-ti-tsi) – exudili fapti di cariva (tra s-mãcã, s-bea i s-doarmã) la unã hani
{ro: cheltuială de han}
{fr: frais d’auberge}
{en: inn expenses}
ex: cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãnjatitsli (exudili fapti la hani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lucantã

lucantã (lu-cán-tã) sf lucanti/lucante (lu-cán-ti) – casã iu oaminjlji di pri cali pot s-ducã tra s-mãcã (s-bea) shi, tu chirolu-atsel veclju, chirageadzlji putea s-aflã apanghiu noaptea trã durnjiri (cu nichi) sh-unã ahuri iu si-sh tsãnã caljlji; locantã, mianei, miheni, mieni, hani, mihãnã
{ro: birt}
{fr: hôtellerie, auberge}
{en: inn, hostelry}
ex: mãcai la lucantã (hani)

§ locantã (lo-cán-tã) sf locanti/locante (lo-cán-ti) – (unã cu lucantã)

§ lucantagi (lu-can-ta-gí) sm lucantageadz (lu-can-ta gĭádzĭ) – omlu (nicuchirlu) tsi tsãni unã lucantã; sirvitorlu tsi chirnãseashti mushtireadzlji tsi yin la lucancã tra s-mãcã; hãngi, miengiu, mehengi
{ro: birtaş}
{fr: cabaretier, traiteur, aubergiste}
{en: innkeeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mianei/mianee

mianei/mianee (mi-ĭa-né-i) sf mianei (mi-ĭa-néĭ) – casã iu oaminjlji di pri cali pot s-ducã tra s-mãcã, s-bea shi s-aflã apan-ghiu noaptea trã durnjiri (cu nichi); hani dit chirolu-atsel veclju, iu chirageadzlji putea s-mãcã, s-bea, s-doarmã shi s-aflã sh-unã ahuri iu si-sh tsãnã caljlji; miheni, mieni, mihãnã, hani, locantã, lucantã
{ro: cabaret, han, birt, cârciumă}
{fr: hôtellerie, auberge, taverne, bar}
{en: inn, hostelry, tavern, bar}
ex: ahtari om s-ari prãxitã tu mianei; s-adunã sh-mãcã la mianei (hani)

§ mieni/miene (mi-ĭé-ni) sf mienj (mi-ĭénjĭ) – (unã cu mianei)
ex: acãtsa nã mieni tu pãzarea di yiptu

§ miengi (mi-ĭen-gí) sm, sf miengioanji/miengioanje (mi-ĭen-gĭŭá-nji), miengeadz (mi-ĭen-gĭádzĭ), miengioanji/miengioanje (mi-ĭen-gĭŭá-nji) – bãrbatlu (muljarea) tsi tsãni unã mieni (nicuchirlu, icã atsel tsi chirnã-seashti) oaspitslji sh-mushtiradzlji; miengiu, mehengi, mihengi, hãngi
{ro: hangiu}
{fr: cabaretier, aubergiste}
{en: innkeeper}
ex: tuts miengeadzlji au cheari (amintatic) estan

§ miengiu (mi-ĭen-gíŭ) sm, sf miengii/miengie (mi-ĭen-gí-i), miengii (mi-ĭen-gíĭ), miengii (mi-ĭen-gíĭ) – (unã cu miengi)

§ miengilãchi/mi-engilãche (mi-ĭen-gi-lắ-chi) sf miengilãchi (mi-ĭen-gi-lắchĭ) – tehnea di miengiu
{ro: meseria de hangiu}
{fr: metier de cabaretier, d’aubergiste}
{en: trade of an innkeeper}
ex: lji s-ari aurãtã cu miengilãchea

§ mihãnã (mi-hã-nắ) sm mihãnadz (mi-hã-nádzĭ) – (unã cu mianei)
ex: s-dusi s-mãncã la mihãnãlu iu mãnca tut anlu

§ miheni/mihene (mi-hĭé-ni) sf mihenj (mi-hĭénjĭ) – (unã cu mianei)

§ mihengi (mi-hen-gí) sm mihengeadz (mi-hen-gĭádzĭ) – (unã cu miengi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn