DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

miglemi/migleme

miglemi/migleme (mi-ghlé-mi) sf pl(?) – pushputirea cu mãna, zboarãli dzãsi shi faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; meglemi, cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi; cãnãchipsiri, diznjirdari, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; (fig: miglemi = yitrii, mihlemi)
{ro: mângâiere}
{fr: caresse}
{en: caress}
ex: multu ghini va-lj facã aestã miglemi (fig: yitrii, mihlemi); zboarãli-a tali suntu miglemi ti durearea-a mea

§ meglemi/megleme (me-ghlé-mi) sf pl(?) – (unã cu miglemi)

§ mihlemi/mihleme (mi-hlé-mi) sf pl(?) – unã soi di lugurii mãzgoasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-freacã chealea (u bagã pri cheali cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alifii, alfii, chiralfii, pumadã; (fig: mihlemi = zboarãli i faptili cu cari easti isihãsit shi diznjirdat cariva; meglemi, miglemi)
{ro: alifie; consolare}
{fr: onguent, consolation}
{en: ointment, consolation}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crehtu

crehtu (créh-tu) adg crehtã (créh-tã), crehtsã (créh-tsã), creh-ti/crehte (créh-ti) – tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; (zãr-zãvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsãn chiro); tsi easti mãcat ashi cum easti adunat (fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea, fridzearea, cutsearea, etc.); crefcu, creftu, tinir, afrat, trifir, trifirushcu, proaspit, freshcu, taze, tazetcu
(expr: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã)
{ro: fraged, proaspăt, pufos}
{fr: tendre, frêle, frais, mou}
{en: tender, frail, fresh}
ex: vidzu un pescu mari sh-crehtu (freshcu); fatsa-lj crehtã (freshcã), ca unã trandafilã; biui apã crehtã (proaspitã, aratsi) di la fãntãnã; featã cu budzã crehti (proaspiti, molj); mãcãm carni crehtã (moali)

§ creftu (créf-tu) adg creftã (créf-tã), creftsã (créf-tsã), crefti/crefte (créf-ti) – (unã cu crehtu)
ex: muljari-sa tinirã shi creftã; cã-i creftu (proaspit)

§ crefcu (créf-cu) adg crefcã (créf-cã), creftsi (créf-tsi), creftsi/creftse (créf-tsi) – (unã cu crehtu)
ex: crefcul (moalili) cheptu

§ freshcu (frésh-cu) adg (adv invar) freshcã (frésh-cã), freshtsã (frésh-tsã) shi freshchi (frésh-chi), fresh-ti/freshte (frésh-ti) shi freshchi/freshche (frésh-chi) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, coptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju (di multu chiro); tsi easti faptu di putsãn chiro; proaspit, crefcu, creftu, crehtu, afrat, taze, tazetcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: carnea tsi nj-adusi nu era freshcã (proaspitã)

§ crihtescu (crih-tés-cu) (mi) vb IV crihtii (crih-tíĭ), crihteam (crih-teámŭ), crihtitã (crih-tí-tã), crihtiri/crihtire (crih-tí-ri) – fac un lucru s-hibã (cama) crehtu; l-fac s-hibã ma moali, ma trifir; molj
{ro: frăgezi}
{fr: amollir, attendrir}
{en: soften, make tender}
ex: anãmili shtiu si-sh crihteascã budzãli miglemi (si-sh li facã ma molj, ma freshchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn