{ro: arvunit, logodit}
{fr: arrhé; fiancé}
{en: deposited; engaged}

§ arã-vunjisiri/arãvunjisire (a-rã-vu-nji-sí-ri) sf arãvunjisiri (a-rã-vu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãvunjiseashti tsiva i cariva; dari di arãvoanã; cãpãrusiri, isusiri
{ro: acţiunea de a arvuni, de a logodi; arvunire, logodire}
{fr: action d’arrher; de (se) fiancer}
{en: action of depositing; of getting engaged}

ex: nu scot nitsiunã boatsi (nu fac s-easã nitsiunã boatsi din gurã, tac, nu dzãc tsiva); sã scoatã (s-guleascã di) apã; avea scoasã (aspusi afoarã) limba din gurã; scosh (ljau dit gepi) di-lj ded doi migits; el dintsãlj va-nj lji scoatã (tragã din gurã); e! scoati (aspuni) tora, hilj, s-videm tsi-adusish; lu scoasirã la (lu dusirã di-lj featsirã cunushmai cu) amirãlu; lu scot (l-dau nafoarã) din casã; lj-anumirã shi-lj scoati (sh-lj-aflã) un cama nghios (cama putsãn); iu s-lj scoatã (ducã) draclu; nchisi, iu s-lu scoatã calea (ducã calea, naljurea); lu scosh la sileameti (l-dush ntreg pãnã la capit); nathima cari scoasi xeana
(expr: nathima pi-atsel tsi s-mindui, tsi featsi s-fugã dunjaea tu xeani); scoasirã
(expr: scularã, ngrãpsirã) un cãntic lai; lji scoasirã cãnticlu
(expr: lji scularã, lj-featsirã un cãntic di el, di giunaticlu a lui, etc.); mutrea-ts s-tsã scots pãnea
(expr: s-lucredz shi s-amintsã pradz tra s-pots s-bãnedz); dzua-atsea nu scoasi nitsi ti pãni
(expr: lucrã ma amintã putsãnj pradz); vrei s-nã scots mintea?
(expr: s-nã glãreshti di minti?); s-nu ts-u scutearim!
(expr: ma s-nu-nj ljau ahtea, ma s-nu mi-arãzgãnsescu); nu avem iu s-nã scutem caplu
(expr: nã easti multã-arshini, nã ngroapã loclu)

§ scos (scósŭ) adg scoasã (scŭá-sã), scosh (scóshĭ), scoasi/scoase (scŭá-si) – tsi easti dat nafoarã di-iuva; tsi easti dus iuva; (chealea) tsi easti traptã di pi yimishi; tsi easti gulit dit unã scafã, etc.
{ro: scos, tras, ridicat, evacuat, golit, etc.}
{fr: ôté, tiré, enlevé, arraché, évacué; montré, etc.}
{en: removed, taken away, pulled out, evacuated, shown, etc.}
ex: minciunã scoasã (minduitã shi dzãsã) di coluvlu; lu ndreapsi la ducheani s-hibã scos (nvitsat cu dunjaea), s-dishcljidã tu lumi; imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu-avursit); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: alagã multu-agonja, di mizi lja anasã); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã trã tsiva); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu)

§ scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) sf scoatiri (scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate, de a trage, de a ridica, de a evacua, de a goli, etc.}
{fr: action d’ôter, de tirer, d’enlever, d’arracher, d’évacuer; de montrer, etc.}
{en: action of removing, of taking away, of pulling out, of evacuating, of showing, etc.}
ex: acasã nu-ari scoatiri
(expr: amintatic)

§ scuteari/scuteare (scu-teá-ri) sf scuteri (scu-téri) – (unã cu scoatiri)
ex: schinlu ts-intrã? va scuteari (loari, mutari di nãuntru sh-dari di-unã parti); ari scuteari?
(expr: adutsi amintatic?)

§ niscos (ni-scósŭ) adg niscoasã (ni-scŭá-sã), niscosh (ni-scóshĭ), niscoasi/niscoase (ni-scŭá-si) – tsi nu easti scos; tsi nu easti dat nafoarã di-iuva; etc.
{ro: nescos, netras, neridicat, negolit, etc.}
{fr: qui n’est pas ôté}
{en: who is not removed, who is not taken out}
ex: cashlu easti niscos; niscos (ninti ca s-lu scoatã) zborlu ghini din gurã; niscos grailu (ninga nu-apucã si scoatã un grai) shi cara tradzi un vimtu

§ niscoati-ri/niscoatire (ni-scŭá-ti-ri) sf niscoatiri (ni-scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a nu scoate}
{fr: action de ne pas ôter}
{en: action of not removing, of not taking out}

§ niscuteari/niscuteare (ni-scu-teá-ri) sf niscuteri (ni-scu-téri) – (unã cu niscoatiri)

§ parascot (pá-ras-cótŭ) vb III shi II parascosh (pá-ras-cóshĭŭ), parascuteam (pá-ras-cu-teámŭ), paras-coasã (pá-ras-cŭá-sã), parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) shi parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) – scot multu; scot ma multu dicãt u caftã arada
{ro: scoate prea mult; trage prea mult}
{fr: faire sortir trop; tirer trop}
{en: remove too much, take out too much}

§ parascos (pá-ras-cósŭ) adg parascoasã (pá-ras-cŭá-sã), parascosh (pá-ras-cóshĭ), parascoasi/parascoase (pá-ras-cŭá-si) – tsi easti scos ma multu dicãt lipseashti
{ro: scos prea mult, tras prea mult}
{fr: sorti trop, tiré trop, enlevé trop}
{en: removed too much, taken away too much, taken out too much}

§ parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) sf parascoatiri (pá-ras-cŭá-tirĭ) – tsea tsi s-fatsi cãndu si parascoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate prea mult; de a trage prea mult}
{fr: action de faire sortir trop; de tirer trop}
{en: action of removing too much, of taking out too much}

§ parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) sf parascuteri (pá-ras-cu-téri) – (unã cu para-scoatiri)

§ discos2 (dis-cósŭ) adg discoasã (dis-cŭá-sã), discosh (dis-cóshĭ), discoasi/discoase (dis-cŭá-si) – tsi easti scos diznou
{ro: scos din nou}
{fr: ôté de nouveau, tiré de nouveau}
{en: taken out again}