|
|
migilizi/migilize
migilizi/migilize (mi-gi-lí-zi) sf migilizi (mi-gi-lízĭ) – adunarea di oaminj ma mãri tsi nicuchiripseashti (cumãndãrseashti) nã hoarã (cãsãbã, nai, etc.); mingilizi, mingilishi, mizlisi, mizilishti, miglisi, dimuyerundii
{ro: consiliu comunal, judeţean}
{fr: conseil départemental}
{en: town, county assembly}
ex: eara migilizi mari; s-adunã migilizea tra s-lu giudicã; arucai nã arzoalã tu migilizi
§ mingilizi/mingilize (min-gi-lí-zi) sf mingilizi (min-gi-lízĭ) – (unã cu migilizi)
ex: mingilizea nj-aduna
§ mingilishi/min-gilishe (min-gi-lí-shi) sf mingilishi (min-gi-líshĭ) – (unã cu migilizi)
§ mizlisi/mizlise (mi-zlí-si) sf mizlisi (mi-zlísĭ) – (unã cu migilizi)
§ mizilishti/mizilishte (mi-zi-lísh-ti) sf mizilishti (mi-zi-líshtĭ) – (unã cu migilizi)
ex: hoarã fãrã mizilishti
§ miglisi/miglise (mi-glí-si) sf miglisi (mi-glísĭ) – (unã cu migilizi)
arushini/arushine
arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)
§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua
§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi
§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã
dimuyerundu
dimuyerundu (dhi-mu-yé-run-du) sm dimuyerundzã (dhi-mu-yé-run-dzã) – om ma tricut tu ilichii cari fatsi di-aradã parti dit migilizea-a hoarãljei
{ro: consilier comunal}
{fr: ancien d’un village; membre de la municipalité}
{en: alderman, member of the communal council}
§ dimuyerundii/dimuyerundie (dhi-mi-ye-run-dí-i) sm dimuyerundii (dhi-mi-ye-run-díĭ) – adunari di oaminj ma mãri (ma tu ilichii, dimuyerundzã) tsi nicuchiripseashti (cumãndãrseashti) nã hoarã; migilizi, mingilizi, mingilishi, mizlisi, mizilishti, miglisi
{ro: municipalitate}
{fr: les anciens du village; municipalité}
{en: aldermen’ assembly; municipality}
gãgan
gãgan (gã-gánŭ) adg gãganã (gã-gá-nã), gãganj (gã-gánjĭ), gãgani/gãgane (gã-gá-ni) – tsi easti di ma mãrlji sh-di ma tinjisitlji oaminj a hoarãljei; oaminj di frãmti, etc.
{ro: fruntaş}
{fr: notable, riche}
{en: notable, distinguished}
ex: gãganjlji (oaminjlji di frãmti) au mari hatrã tu migilizi
hãtãri/hãtãre
hãtãri/hãtãre (hã-tã-ri) sf hãtãri (hã-tắrĭ) – bunlu tsi-l fãtsem a unui om (oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui di la cari vrem poati s-avem unã hãtãri ma nclo), tu loc ca s-lu fãtsem a unui altu om; hatrã, hari; chefi, gustu
{ro: favoare, hatâr}
{fr: égard, complaisance; concession, faveur, passe-droit}
{en: consideration, complacency; grant, favor, good turn}
ex: u featsi trã hãtãrea a mea (trã mini, tra sã-nj facã chefea); nu-am hãtãri di la el; el nu nj-aspardzi hãtãrea (chefea); ti hãtãrea-a ta (trã tini, tra s-tsã fac chefea) vinj pãnã aoa; ari mari hãtãri (zborlu-a lui ari mari treatsiri) la migilizi; dicara vrets s-li videts, vã fac aistã hãtãri (chefi); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; nãs ãnj tsãni hãtãrea (partea)
§ hãtãrgi (hã-tãr-gí) sm, sf, adg hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji), hãtãrgeadz (hã-tãr-gĭádzĭ), hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji) – atsel tsi fatsi (i lu-ariseashti s-facã) hãtãri; hãtrãgi
{ro: păsuitor}
{fr: serviable, qui jouit d’égard}
{en: obliging}
ex: easti multu hãtãrgi, nu-aspardzi hãtãrea-a vãrnui
§ hatrã (há-trã) sf pl(?) – (unã cu hãtãri)
ex: ti hatra (hãtãrea, chefea, gustul)-al Fezo; hatra (hãtãrea)-a voastrã-i mari
§ hãtrãgi (hã-trã-gí) sm, sf, adg hãtrãgioanji/hãtrãgioanje (hã-trã-gĭŭá-nji), hãtrãgeadz (hã-trã-gĭádzĭ), hãtrãgioanji/hãtrã-gioanje (hã-trã-gĭŭá-nji) – (unã cu hãtãrgi)
miglisi/miglise
miglisi/miglise (mi-glí-si) sf – vedz tu migilizi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migilizimingilishi/mingilishe
mingilishi/mingilishe (min-gi-lí-shi) sf – vedz tu migilizi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migilizimingilizi/mingilize
mingilizi/mingilize (min-gi-lí-zi) sf – vedz tu migilizi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migilizimizilishti/mizilishte
mizilishti/mizilishte (mi-zi-lísh-ti) sf – vedz tu migilizi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migilizimizlisi/mizlise
mizlisi/mizlise (mi-zlí-si) sf – vedz tu migilizi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migilizivizir
vizir (vi-zírŭ) sm viziri (vi-zírĭ) – cãpii mari dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; pãshe, pãshã, pãshilã, satrazam, ipurgo
{ro: vizir, ministru}
{fr: vizir, ministre}
{en: vizier, minister}
ex: ca la numtã di viziri; vizire, ficiorlu a meu, tsãni fluria-aestã; amirãlu tut pri lucri greali-l bãga vizirlu s-facã; s-trapsi vizirlu cu caplu spindzurat, canda-lj si nicarã cãrãyili; vizirlu, ca omlu tsi-alagã dupã yitrii, ascultã la ushi; vizirlu, avdzãndalui aestã, armasi cu gura hãscatã; vizirlu nu cama putea di marea dishtiptãciuni ali featã; vizirlu lj-aspusi tuti zboarili mintioasi a featãljei
§ viziriat (vi-zi-ri-ĭátŭ) sn pl(?) – binaea (udãlu) iu lucreadzã vizirlu sh-iu aproachi oaminjlji tsi yin s-lu veadã; scamnul a vizirlu; ipuryiu
{ro: cancelaria vizirului, minister}
{fr: chancellerie du vizir, ministère}
{en: vizier’s chancellery, ministry}
ex: di-ahãti ori escu dus la viziriat
§ vizirami/vizirame (vi-zi-rá-mi) sf fãrã pl(?) – multimi di viziri; tuts atselj tsi au tesea di vizir; tuts vizirlji deadun
{ro: mulţime de viziri}
{fr: multitude de vizirs}
{en: multitude of viziers}
ex: cljimã la migilizi viziramea (tuts vizirlji)