|
|
migdani/migdane
migdani/migdane (mig-dá-ni) sf migdãnj (mig-dắnjĭ) – loc dishcljis, nuntru i tu mardzinea di hoarã i cãsãbã; mãidani;
(expr: es tu migdani = es tu padi; mi-aspun tu videari, tu lumi; dau cap, mi ndzãmedz, izvurãscu)
{ro: loc deschis, maidan}
{fr: lieu découvert dans une ville ou village; qui est en vue; espace vide (dans une ville ou village)}
{en: open land; vacant land}
ex: eara aproapea di noi unã migdani (mãidani) mari; ari migdani (loc largu sh-dishcljis) pri iu s-urdinã; nu-ari featã tu migdani
(expr: nu s-veadi vãrã featã); furlichea ishi tu migdani
(expr: ishi tu padi, di u shtii tutã dunjaea); easti di-ahãt chiro dascal sh-tsiva nu scoasi tu migdani
(expr: nu scoasi tu padi, nu-aspuni tsiva s-videm c-ari faptã, nu s-vidzu); iu cuteadzã s-easã tu migdani
(expr: si s-aspunã tu lumi); di tuti cãti s-furarã, tsiva nu ishi tu migdani
(expr: tsiva nu s-aflã); ishirã zboarãli-a meali tu migdani
(expr: ishirã zboarãli-a meali tu padi, s-featsirã, ishirã dealihea)
§ mãidani/mãidane (mãĭ-dá-ni) sf mãidãnj (mãĭ-dắnjĭ) – (unã cu migdani)
acoapir
acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin
§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri
§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}
§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!
§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat
es1
es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã
fitru
fitru (fí-tru) sn fitruri (fí-trurĭ) – truplu njic sh-nou tsi nchiseashti s-easã shi s-creascã dit unã simintsã; simintsa tsi nchiseashti s-da dit loc
{ro: germen, colţ}
{fr: germe}
{en: germinated seed, sprout, shoot} fisuljlu deadi fitru (fitrusi)
§ fitrusescu (fi-tru-sés-cu) vb IV fitrusii (fi-tru-síĭ), fitruseam (fi-tru-seámŭ), fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) – (simintsa) scoati fitru shi easi (da, ansari) dit loc; es, dau (dit loc), mi-amintu, mi fac, mi nascu; (fig: fitruseashti (idei, vreari, mirachi, etc.) = nchiseashti si s-amintã, s-easã shi s-creascã dit minti i suflit, si s-aspunã tu videari, s-easã tu migdani, etc.; expr:
2: iu nu ti seaminã, aclo fitruseshti = ti-aspunj aniorihta aclo iu nu lipseashti, tu oara tsi nu lipseashti)
{ro: încolţi, germina, răsări}
{fr: germer, lever, pointer, apparaître, sortir}
{en: germinate, sprout, shoot, come out}
ex: grãnlu fitrusi (deadi, ishi) amãnat estan; lj-avea fitrusitã (lji s-avea amintatã) daraclu tu pãnticã; yitã fitrusi (nãscu, ishi) ditru loc
§ fitrusit (fi-tru-sítŭ) adg fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusits (fi-tru-sítsĭ), fitrusiti/fitrusite (fi-tru-sí-ti) – (simintsã, grãn) tsi ari ishitã, datã dit loc; ishit, dat (dit loc), amintat, faptu, nãscut
{ro: încolţit, germinat, răsărit}
{fr: germé, levé, pointé, sorti}
{en: germinated, sprouted, shot}
ex: mash tr-arali fitrusits (hits amintats, faptsã)
§ fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) sf fitrusiri (fi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fitruseashti tsiva; ishiri, dari (dit loc); amintari, nashtiri, fãtseari, nãshteari
{ro: acţiunea de a încolţi, de a germina, de a răsări; încolţire, germinare, răsărire}
{fr: action de germer, de lever, de pointer, d’apparaître, de sortir}
{en: action of germinating, of sprouting, of shooting, of coming out}
groapã
groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru
§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)
§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts
§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa
§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}
lingushescu
lingushescu (lin-gu-shĭés-cu) vb IV lingushii (lin-gu-shíĭ), lingu-sham (lin-gu-shĭámŭ), lingushitã (lin-gu-shí-tã), lingushiri/lin-gushire (lin-gu-shí-ri) – aflu (discoapir, dizvilescu, scot tu mig-dani) un lucru ascumtu, nishtiut
{ro: descoperi un lucru ascuns}
{fr: découvrir quelque chose cachée}
{en: uncover (discover) some unknown thing}
§ lingushit (lin-gu-shítŭ) adg lingushitã (lin-gu-shí-tã), lingushits (lin-gu-shítsĭ), lingushiti/lingushite (lin-gu-shí-ti) – (lucru ascumtu) tsi easti discupirit (aflat, scos tu migdani)
{ro: descoperit (lucru ascuns)}
{fr: découvert (quelque chose cachée)}
{en: uncovered (some unknown thing)}
§ lingushi-ri/lingushire (lin-gu-shí-ri) sf lingushiri (lin-gu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discoapirã un lucru ascumtu
{ro: acţiunea de a descoperi un lucru ascuns}
{fr: action de découvrir quelque chose cachée}
{en: action of uncovering (discovering) some unknown thing}
lumi/lume
lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor
mãidani/mãidane
mãidani/mãidane (mãĭ-dá-ni) sf – vedz tu migdani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migdanimighdani/mighdane
mighdani/mighdane (migh-dá-ni) sf mighdãnj (migh-dắnjĭ) – unã cu migdani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: migdaniminciunã
minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati
§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea
§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}
mistiryiu
mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi
§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru
§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari
§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}
§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}
§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu