DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bademi/bademe

bademi/bademe (ba-dé-mi) sf badenj (ba-dénjĭ) – poamã faptã di-amigdal, un pom shcurtu tsi creashti tu locurli caldi (ca-atseali dit Grãtsii i Turchii), cu frãndzi uvali (ca oulu tu videari), lundzi shi strimti, cu lilici albi-trandafilii shi poami cu oasili tsi s-mãcã ca nutsli; oasa dit poama-a migdalui tsi s-mãcã (sh-ari un gustu ca di nucã); baemi, migdalã, amigdalã
{ro: migdală}
{fr: amande}
{en: almond}

§ baemi/baeme (ba-ĭé-mi) sf baenj (ba-ĭénjĭ) – (unã cu bademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljindurã2

gljindurã2 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) –
1: mãdular dit truplu-a omlui a curi lucru easti s-tragã lugurii dit sãndzi, s-li lucreadzã shi s-li prifacã tu-unã soi di dzamã tsi easti pitricutã deapoea tu truplu-a omlui (sãndzi, hicat, etc.); unã di dauãli gljinduri tsi s-aflã tu gushi, namisa di gurã shi gãrgãlan, di-unã parti sh-di-alantã;
2: lãngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljin-durlor; scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, broascã, plãscari, prãs-cari, priscari
{ro: glandă; amigdală; tumoare, scrofulă, amigdalită}
{fr: glande, amygdale; tumeur, scrofule, écrouelles, amygdalite}
{en: gland; tonsil, scrofula, king’s evil, tonsillitis}
ex: tu truplu a yermului s-aflã dauã gljinduri; am gljindurã (plãscari) la gushi; l-fricai cu untulemnu la gushi ca sã-lj frãngu gljindurli

§ gljinduros2 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – tsi easti lãndzit (cu gusha umflatã) di gljindurã (plãscari)
{ro: bolnav de amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}

§ ngljindur (ngljín-durŭ) vb I ngljindurai (ngljin-du-ráĭ), ngljinduram (ngljin-du-rámŭ), ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) – nji si umflã gljindura di la gushi; hiu lãndzit di gljindurã
{ro: avea amigdalită}
{fr: être malade d’amygdalite}
{en: have tonsillitis}
ex: cum arãtseashti lji si ngljindurã (umflã gljindura) sum falcã

§ ngljindurat (ngljin-du-rátŭ) adg ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurats (ngljin-du-rátsĭ), ngljindurati/ngljindurate (ngljin-du-rá-ti) – cu gljindura di la gushi umflatã
{ro: care are amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}
ex: lj-eara ngljinduratã (umflatã) gusha

§ ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) sf ngljindurãri (ngljin-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti di gljindurã
{ro: acţiunea de a avea amigdalită}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn