|
|
afierumã
afierumã (a-fi-ĭé-ru-mã) sf afierumi/afierume (a-fi-ĭé-ru-mi) – atsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; curbani, tilefi, proscomidii
{ro: sacrificiu, jertfă}
{fr: sacrifice}
{en: sacrifice}
§ afierusescu (a-fi-ĭe-ru-sés-cu) vb IV afierusii (a-fi-ĭe-ru-síĭ), afieruseam (a-fi-ĭe-ru-seámŭ), afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) – mi fac curbani, aduc curbani
{ro: sacrifica, jertfi}
{fr: sacrifier}
{en: sacrifice}
§ afierusit (a-fi-ĭe-ru-sítŭ) adg afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusits (a-fi-ĭe-ru-sítsĭ), afierusiti/afierusite (a-fi-ĭe-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã curbani (s-ari afierusitã)
{ro: sacrificat, jertfit}
{fr: sacrifié}
{en: sacrificed}
§ afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) sf afierusiri (a-fi-ĭe-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-fatsi curbani; fãtseari (adutseari) curbani (afierumã)
{ro: acţiunea de a sacrifica; sacrificare, jertfire}
{fr: action de se sacrifier}
{en: action of sacrificing something}
arushdii/arushdie
arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)
§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini
§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã
§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}
§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)
bundã2
bundã2 (bún-dã) sf bundi/bunde (bún-di) – igrasii purtatã di-unã minari di apã; igrasii purtatã di vimtu nutios
{ro: umiditate cauzată de un curent de apă sau vânt}
{fr: humidité causée par un courant d’eau; courant d’eau}
{en: humidity caused by water currents or wind}
ex: si sta tutã dzua di earnã tu bundã (igrasii purtatã di-unã minari nutioasã di apã di-arãu)
chindii
chindii (chin-dí-i) sf chindii (chin-díĭ) – oara (cãtrã sãhatea 3-4) tsi mparti tu dauã giumitãts aproapea isea, chirolu di dupã prãndzu sh-pãnã cãndu nchiseashti tra si ntunicã; mirindi
{ro: chindie}
{fr: heure qui sépare en deux parties égales l’après-midi de la journée}
{en: point that separates in two equal parts the afternoon time}
cumar
cumar (cú-marŭ) sm cumari (cú-marĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburits tsi crescu, di-aradã, tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, locurli deavãrliga di Marea Miditiranã), criscutã di om trã mushuteatsa-a frãndzãlor njits, strimti sh-lundzi cu hromã di asimi tsi-armãn verdzã tut anlu, sh-a fructilor njits galbini, aroshi i albi, buni tu mãcari
{ro: cătină}
{fr: arbousier, argousier, tamarinier}
{en: arbutus tree, german tamarisk, sea buckthorn, cane-apple}
§ cumarã3 (cú-ma-rã) sf cumari/cumare (cú-ma-ri) – fructul faptu di cumar; cumãreauã, curmãreauã, cumureauã
{ro: cătină}
{fr: arbouse, cuscute d’Europe}
{en: arbutus berry}
§ cumureauã (cu-mu-reá-ŭã) sf cumurei (cu-mu-réĭ) – (unã cu cumar, cumarã3)
§ cumãreauã (cu-mã-reá-ŭã) sf cumãrei (cu-mã-réĭ) – (unã cu cumar, cumarã3)
§ curmãreauã1 (cur-mã-reá-ŭã) sf curmãrei (cur-mã-réĭ) – (unã cu cumar, cumarã3)
cumedii/cumedie
cumedii/cumedie (cu-mé-di-i) sf – vedz tu cumidii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumidiicumidhii/cumidhie
cumidhii/cumidhie (cu-mi-dhí-i) sf cumidhii (cu-mi-dhíĭ) – unã cu cumidii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumidiicumidii/cumidie
cumidii/cumidie (cu-mi-dí-i) sf cumidii (cu-mi-díĭ) – unã isturii (tihisiri, ugoadã) ciudioasã, multi ori tr-arãdeari, sh-multi ori tsi s-fatsi aniorihta, dinapandiha
{ro: comedie}
{fr: comédie}
{en: comedy}
ex: aestã easti nã mari cumidii
§ cumedii/cumedie (cu-mé-di-i) sf cumedii (cu-mé-diĭ) – (unã cu cumidii)
curbani/curbane
curbani/curbane (cur-bá-ni) sf curbãnj (cur-bắnjĭ) –
1: njel (ed, oai, caprã, etc.) friptu pri cãrbunj i foc apres, ma multili ori pi sulã;
2: atsea (afieruma) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; afierumã, tilefi, proscomidii;
3: oaspi multu vrut;
(expr: mi fac curbani = fac tut tsi pot)
{ro: miel fript pe sulă; sacrificiu, jertfă; prieten devotat}
{fr: agneau (mouton, etc.) rôti à la broche; sacrifice; adoré, ami dévoué}
{en: lamb (kid, sheep, goat, etc.) barbecued (roasted over open fire or on a spit); sacrifice; adored, devoted friend}
ex: birbets nã sutã tãljats mãni trã curbãnj (trã fridzeari pi sulã); digeaba s-frig curbãnjli; cãdzurã tuts curbani (afierumã); chiragi, fã-nj-ti curbani; curbane (vrute), ãlj dzãsirã nãsh, s-nu ti tãljem dzãts tini; tsi s-tsã pitrec, curbanea (vruta) a mea?; s-nu va dada-nj, curbane (vrute); vream la stani s-nj-am limerea, lai curbane (vrute oaspi, sots); o, lai Done, cãpitane, tsi-adãrash tini, curbane (frate vrut); cãndu nã veadi n casa-a lui, s-fatsi curbani
(expr: fatsi tut tsi poati tra s-n-aduchim ghini); numtã fãrã curbani nu s-fatsi
dzuã
dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili
andírsi
RO:jenă, timiditate
EN:embarassement
FR:gêne
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015