DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ayiu2

ayiu2 (a-yĭú) adv – ayea, ayia, adiyii, mizii, mizi, mezi, mezii, greu, cãt, cãt-cãt
{ro: abia}
{fr: à peine, difficilement}
{en: barely, hardly}
ex: ayiu (mizii) ascãpai sh-io; furã adusi ayiu (mizii) cu caljlji

§ ayea (a-yĭá) adv – (unã cu ayiu2)
ex: avea acãtsatã un guljano tsi ayea (mizi) putea sã-l poartã; videai prit nãsã, cu di-ayea (mizii) s-tsãnea mproastã!

§ ayia (a-yí-ĭa) adv – (unã cu ayiu2)
ex: cu di-ayia (mizi) ascãpai di la furi; cu di-ayia (mizi) putea si s-hrãneascã; cu di-ayia pot si s-veadã

§ adiyii/adiyie (a-di-yí-i) adv – (unã cu ayiu2)
ex: sh-aduc cu adiyii (mizii) aminti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chirãmidã

chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz

§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)

§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz

§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz

§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã

§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)

§ chirãmidar (chi-rã-mi-dárŭ) sm chirãmidari (chi-rã-mi-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi chirãmidz; ciurnjidar, tuvlar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãclãdarã

mãclãdarã (mã-clã-dá-rã) sf mãclãdãri (mã-clã-dắrĭ) – fãrinã di misur heartã, cari s-mãcã cu pitmezi; mãcãldarã, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs mince, qu’on mange avec du mout de raisin épaissi par coction}
{en: polenta; corn flour boiled thin and eaten with a kind of grape syrup}

§ mãcãldarã (mã-cãl-dá-rã) sf mãcãldãri (mã-cãl-dắrĭ) – (unã cu mãclãdarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mizia

mizia (mi-zí-ĭa) adv – mizii, mizi, mezi, mezii, greu, cãt, cãt-cãt, adiyii, ayia, ayea, cu di-ayia
{ro: de-abia}
{fr: à peine, difficilement}
{en: barely, hardly}
ex: mizia pitrundea nuntru cãti nã lunjinã; cu mizia (cãt) aflai nã odã cu chirii; mizia apirim; mizia vinjim

§ mizii/mizie (mi-zí-i) adv – (unã cu mizia)
ex: mizii (adiyii) soarili arãdi; mizii (cu di-ayia) pot s-imnu

§ mizi (mi-zí) adv – (unã cu mizia)

§ mezii/mezie (me-zí-i) adv – (unã cu mizia)

§ mezi (me-zí) adv – (unã cu mizia)
ex: mezi ashtiptãm

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã