DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arnescu

arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc

§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti

§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa

§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã

§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brad

brad (brádŭ) sm bradz (brádzĭ) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); ehlã;
(expr: brad = meturã faptã dit alumãchi di brad)
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
ex: bradlu sta totna veardi; un gioni cãt bradlu; ca bradlu di munti, cãdzu pi frumti

§ brãdic (brã-dícŭ) sm brãdits (brã-dítsĭ) – brad njic
{ro: brăduţ}
{fr: petit sapin}
{en: small fir tree}

§ brãdet (brã-détŭ) sn brãdeturi (brã-dé-turĭ) – pãduri di bradz; multimi di bradz
{ro: brãdet}
{fr: sapinière}
{en: fir forest}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãcãredz3

cãcãredz3 (cã-cã-rédzŭ) sm cãcãredz (cã-cã-rédzĭ) shi sn cãcã-readzã (cã-cã-reá-dzã) – merdu (pãngãnãtati, spreamit, cãcat) di caprã, oai, etc.; baligã
{ro: căcărează (de oaie, capră, etc.)}
{fr: crotte (de chèvres, de brebis, etc.)}
{en: dung, droppings (of goats, sheep, etc.)}
ex: padea eara mplinã di cãcãredz di oai; meturã cãcãreadzãli aesti

§ cãcãradzã (cã-cã-rá-dzã) sf cãcãrãdz (cã-cã-rắdz) – (unã cu cãcãredz3)
ex: armãnlu shi arhundu s-hibã, tut cãcãradzã di oai va s-anjurdzeascã

§ gãgãratsã (gã-gã-rá-tsã) sf gãgãrãts (gã-gã-rắtsĭ) – (unã cu cãcãredz3)

§ gãgãreatsã (gã-gã-reá-tsã) sf gãgãrets (gã-gã-rétsĭ) – (unã cu cãcãredz3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cohi1/cohe

cohi1/cohe (có-hi) sf cohi (cóhĭ) shi cohiuri (có-hĭúrĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmu-sescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: acats cohea = vinj sh-nu mata fug din casã;
2: tsãn cohea, shed ãn cohi = ncohi, tsãn (shed tu) loclu di tinjii din casã)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: lja scamnul shi du-l ma nclo tu cohea-a udãlui; shidea shi ashtipta tu cohea di cali; stãtea adunat tu-unã cohi (tu-un cornu), sh-tsãnea adiljaticlu, cã nu cãrlidza dip; omlu-atsel dit cohi; lja metura sh-u bagã n cohi; lã acãtsã cohea
(expr: vinji sh-nu mata fudzi); shadi tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii) ca un pap; cohea
(expr: loclu di tinjii) easti loclu-a aushlor; ursea tu cohi
(expr: tu loclu di tinjii); Miha cohea tut sh-u tsãni
(expr: sh-tsãni loclu a lui, un loc di tinjii); u loarã di shidzu n cohi (fig: tu loclu di tinjii)

§ cohi2 (cóhĭŭ) sn cohiuri (có-hĭúrĭ) – (unã cu cohi)
ex: caftã prit cohiuri

§ ncohi (ncóhĭŭ) (mi) vb I ncuheai (ncu-hĭáĭ), ncuheam (ncu-hĭámŭ), ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) – l-bag si sta n casã tu cohi, ningã vatrã (ma bunlu loc, cã aushanjlji di-aradã lã easti cama-arcoari); (fig: sta, l-bag n cohi = (i) (un aush) l-bag si sta tu loclu di tinjii (ca aush tsi easti!); (ii) (lucru) lu-ascundu)
{ro: sta la colţul vatrei}
{fr: mettre quelqu’un dans un coin (meilleure place de la chambre, prés d’un foyer)}
{en: put someone to seat in the corner (best place) of the room}

§ ncuheat (ncu-hĭátŭ) adg ncuheatã (ncu-hĭá-tã), ncuheats (ncu-hĭátsĭ), ncu-heati/ncuheate (ncu-hĭá-ti) – cari easti bãgat si sta tu cohi, ningã vatrã
{ro: pus să stea la colţul casei}
{fr: mis dans un coin (meilleure place de la chambre)}
{en: put to seat in the corner (best place) of the room}

§ ncuheari/ncuheare (ncu-hĭá-ri) sf ncuheri (ncu-hĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat tu cohi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrasi/fãrase

fãrasi/fãrase (fã-rá-si) sf fãrãsi (fã-rắsĭ) – lupatã njicã di mãnã cu cari s-adunã (cu-unã meturã njicã) cupriili, di-aradã din casã
{ro: făraş}
{fr: pelle à main}
{en: small shovel, dust pan}
ex: u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii

§ fãrashi/fãrashe (fã-rá-shi) sf fãrãsh (fã-rắshĭ) – (unã cu fãrasi)
ex: scosh nã fãrashi mplinã di cuprii

§ frashi/frashe (frá-shi) sf frãsh (frắshĭ) – (unã cu fãrasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marmurã

marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati

§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti

§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)

§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar

§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer

§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori

§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

meturã

meturã (mé-tu-rã) sf meturi (mé-turĭ) – hãlati (di-aradã lungã di vãrã metru, faptã di-unã coadã tsi s-tsãni cu mãna shi di-un mãnuclju di hiri di arugoz, trescã i palji) cu cari s-arneashti (casa, avlia, etc.); arniri, arnealã; (fig:
1: meturã = (i) barbã di om; (ii) alumachi di brad; (iii) hirili (mitaxea) tsi s-aflã tu cãlamea di misur; expr:
2: cu metura s-tradz nu dai di tsiva = s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu oarfãn cã, sh-cu metura s-dai nu pots s-aflji ma s-aibã tsiva)
{ro: mătură}
{fr: balai}
{en: broom}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); cãtã-aoa shi cãtã-aclo, dupã ushi shadi (angucitoari: metura); unã-aoa shi unã-aclo, fã-ti cama nclo (angucitoari: metura); dusi moasha s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili di pãni; trãdzea nãoarã cu metura shi-lj mãrmurisea di mproshti; arnea cu metura; acumpãrai dauã meturi; sh-meturli poartã flurii; cãt tradzi metura; sh-alãsã metura (fig: barba) s-lji creascã; ãlj criscu metura (fig: barba); arnim cu metura (fig: alumachi di brad); misurlu scoasi metura (hiri la cãlami)

§ mituricã (mi-tu-rí-cã) sf mituritsi/mituritse (mi-tu-rí-tsi) – meturã ma njicã, miturici
{ro: măturică}
{fr: petit balai}
{en: small broom}

§ miturici/miturice (mi-tu-rí-ci) sf miturici (mi-tu-rícĭ) – (unã cu mituricã)
ex: fã ncoa mituricea

§ metur1 (mé-tur) sm meturi (mé-turĭ) – un tsi fatsi i vindi meturi; un tsi da, tsi arneashti cu metura; miturar
{ro: măturar}
{fr: qui fait ou vend des balais; balayeur}
{en: who makes or sells brooms; sweeper}
ex: ma oarfãnã di hilja-a meturlui (miturarlui) nu-avea altã n hoarã; seara yini acasã meturlu; cati dimneatsã tritsea pi la casa-a meturlui

§ miturar (mi-tu-rárŭ) sf miturari (mi-tu-rárĭ) – (unã cu metur1)

§ metur2 (mé-tur) vb I miturai (mi-tu-ráĭ), mituram (mi-tu-rámŭ), mituratã (mi-tu-rá-tã), miturari/miturare (mi-tu-rá-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); arnescu, spãstrescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn