|
|
metru
metru (mé-tru) sn metri (métri) –
1: lundzimea aleaptã (di ma multili craturi dit lumi aoa sh-ma nsus di 200 di anj) tra s-pãrãstiseascã cãt di “lungu” easti atsel lucru tsi misurã “un”; mãrimea (cunuscutã ca “unitatea di misurã”) aleaptã di cariva (tu misurarea-a unui lucru), cari aspuni cãt pãrãstiseashti atsel lucru tsi misurã “un” (ca bunãoarã anlu, trã ilichii, “ucãlu” trã yixiri, “metrul” trã lundzimi, etc.);
2: atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã cãndu easti misurat; misurã;
(expr: zburashti cu metru = zburashti cu misurã, zburashti mintimen, easti misurat la zboarã)
{ro: metru; măsură}
{fr: mètre; mesure}
{en: meter/metre; mesure}
ex: doauã metri di pãndzã; nu-ari metru (misurã) la beari; nu-ari metru (misurã) la zburãri; du-ti cu metru (poartã-ti cum lipseashti)
arnescu
arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc
§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti
§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa
§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã
§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}
bãstuni/bãstune
bãstuni/bãstune (bãs-tú-ni) sf bãstunj (bãs-túnjĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstun, tueag, tueagã, dicanichi, etc.;
(expr: ãlj spun bãstunea = ãl fuvirsescu)
{ro: baston, toiag}
{fr: bâton, canne}
{en: cane, walking stick}
ex: nji spuni nãs bãstunea
(expr: mi fuvirseashti); avea nã bãstuni cu cãrnicoaci (bãstuni cu multi noduri)
§ bãstun (bãs-túnŭ) sn bãs-tunj (bãs-túnjĭ) – (unã cu bãstuni)
castor
castor (cas-tórŭ) sm castori (cas-tórĭ) – agru-prici (ma shcurtã di-un metru) tsi bãneadzã la mardzinea di api, tsi sh-creashti njitslji cu lapti, ari dintsãlj vãrtosh shi poati s-aroadã cojili shi truplu di arburi cu cari sh-fatsi unã prohumã (desi) njicã trã casa-lj dit apã
{ro: castor}
{fr: castor}
{en: beaver}
§ castori/castore (cas-tó-ri) sf castori (cas-tórĭ) – cheali di castor
{ro: piele de castor}
{fr: peau de castor}
{en: beaver pelt}
chilo
chilo (chi-ló) sm chiladz (chi-ládzĭ) shi sn chili/chile (chí-li) –
1: prishcurtari a zborlui “chilogram”, unã misurã di greatsã, niheamã ma njicã di-un ucã; chilogram;
2: litru, unã misurã trã muljituri (un litru di apã yixeashti cãt un chilogram);
3: vas (sac) mari cu cari s-misurã yiptul, tu cari ncap vãrã 45 di ucadz (aproapea 60 di litri, icã vãrã doi usmats, tãgãri, cuveli, stamboli, etc.) tsi fac giumitatea-a furtiiljei tsi si ncarcã pi-un cal
{ro: chilogram; litru; două baniţe}
{fr: kilogramme; litre; boisseau (mesure de capacité contenant jusqu’à 60 litres}
{en: kilogram; liter; large container (of about 2 bushels) for measuring grains}
ex: un chilo (vãrã dauã tãgãri) di yiptu; adush trei chili di yiptu
§ chilogram (chi-ló-gramŭ) sn chilogrami/chilograme (chi-ló-gra-mi) – misurã di greatsã (1000 grami) niheamã ma njicã di un ucã; chilodram, chilo
{ro: chilogram}
{fr: kilogramme}
{en: kilogram}
§ chilodram (chi-ló-dhramŭ) sm chilodranj (chi-ló-dranjĭ) – (unã cu chilogram)
§ chilometru (chi-ló-me-tru) sm shi sn chilometri (chi-ló-me-tri) – misurã di diastimã (dipãrtari) di 1000 di metri
{ro: chilometru}
{fr: kilomètre}
{en: kilometer}
chilometru
chilometru (chi-ló-me-tru) sm shi sn – vedz tu chilo
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chilocot2
cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser
cunavi/cunave
cunavi/cunave (cu-ná-vi) sf cunãyi (cu-nắyi) – prici di pãduri, carnivorã (tsi mãcã carni), cu chealea murnã-grivã, tsi poati s-agiungã pãnã la giumitati di metru (fãrã coadã) lundzimi
{ro: dihor}
{fr: fouine, martre}
{en: marten}
dicanichi/dicaniche
dicanichi/dicaniche (dhi-ca-ní-chi) sf dicanichi (dhi-ca-níchĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstuni, bãstun, tueag, tueagã, etc.
{ro: cârje}
{fr: bâton, matraque}
{en: cruch}
ex: tastrili shi dicanichili
dis2
dis2 (dísŭ) adg disã (dí-sã) dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – giumitati
{ro: jumătate}
{fr: moitié, demi}
{en: half}
ex: un arburi lungu, cu multi frãndzã, disli (giumitãtsli) albi, disli lãi (angucitoari: anlu); dis (giumitati) di mer; disã purnã; dis di om; tru disa (giumitatea, mesea, njedzlu) di noapti; mãcãm dislu (giumitatea) di ed; un ucã sh-dis (giumitati); dis di metru; oara easti unã sh-disã (giumitati); oaminj dish
(expr: multu shcurtsã, giumitati di oaminj); vasili suntu disi (giumitati mplini); dishlji (giumitãtsli) lj-culcã mpadi; disili (giumitãtsli) li vindum; a dishlor (a giumitãtslor) lã deadim cali, a disilor nu
fearicã
fearicã (feá-ri-cã) sf ferits (fé-ritsĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti, tsi crescu tu locuri vlãngoasi dit pãduri, cu-unã arãdãtsinã groasã (ca unã pãtatã) tu loc, dit cari creashti truplu a plantãljei, frãndzãli multu mãri, lãrdzi, dintsati sh-analti (ma multu di-un metru), sh-cari nu fatsi lilici;
(expr:
1: om dit fearicã = fur, ponir, cumalindru, etc.;
2: mintea lj-easti la fearicã = mindueashti s-furã, s-arãdã lumea)
{ro: ferigă}
{fr: fougère}
{en: fern}
ex: un pat di fearicã veardi; carnea aburea pi fearica uscatã; truplu tu bisearicã sh-mintea tu fearicã
(expr: mintea-i la furtu); loclu eara mplin di fearicã; tu muntsãlj a noshtri easti multã fearicã; s-trapsi tu fearicã, si-sh scoatã chealea
§ firitsimi/fi-ritsime (fi-ri-tsí-mi) sf firitsinj (fi-ri-tsínjĭ) – multimi di ferits; loc mplin di ferits
{ro: mulţime de ferigi}
{fr: quantité de fougères; endroit couvert de fougères}
{en: quantity of ferns; place covered by ferns}
ex: arupea firitsinjli (cura loclu di fearicã)
metru
RO:metru; măsură; regulă
EN:meter; measure, rule
FR:mètre; mesure, règle
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015