|
|
metal
metal (mé-talŭ) sn metali/metale (mé-ta-li) – numã tsi s-da la luguriili di cari suntu fapti multi di lucrili tsi s-aspun vãrtoasi cãndu dai di eali (ca herlu, bãcãrea, etc.), cu fatsa tsi lutseashti sh-cari suntu buni la tritsearea-a cãldurãljei shi a elecritsitatiljei prit eali
{ro: metal}
{fr: métal}
{en: metal}
§ mital (mi-tálŭ) sn mitali/mitale (mi-tá-li) – (unã cu metal)
§ mitalic (mi-tá-licŭ) adg mitalicã (mi-tá-li-cã), mitalits (mi-tá-litsĭ), mitalitsi/mitalitse (mi-tá-li-tsi) – tsi easti faptu di metal
{ro: metalic}
{fr: métallique}
{en: metallic}
ex: cãpachi mitalicã (faptã di metal)
§ mitalurghii/mitalurghie (mi-ta-lur-ghí-i) sf mitalurghii (mi-ta-lur-ghíĭ) – shtiintsa tsi n-aspuni (tsi s-lja cu) cunushterli sh-lucra-rea-a mitalilor, a hãrlor shi a cusurilor a lor
{ro: metalurgie}
{fr: métallurgie}
{en: metallurgy}
§ mitaluryii/mitaluryie (mi-ta-lur-yí-i) sf mitaluryii (mi-ta-lur-yíĭ) – (unã cu mitalurghii)
alis
alis (á-lisŭ) sn alisi/alise (á-li-si) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di cioarã i funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã sãhatea di curauã, etc.); alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, catinã, cadenã, chiustecã, chiustechi, cãrtelj, silivar, sulivar, brangã, prangã;
(expr: lj-trec alislu (singirea) di nãri = l-tsãn ca pi-unã ursã, fatsi tsi-lj caftu)
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}
ex: acumprai un alis di sãhati; avea ligatã cãnili cu alis gros; rupsi sh-funea shi alislu
§ altsu1 (ál-tsu) sn altsuri (ál-tsurĭ) – (unã cu alis)
ex: ghiderli suntu ligati, ca altsul, dipriunã
§ alsidã (al-sí-dã) sf alsidz (al-sídzĭ) – (unã cu alis)
ex: oarã cu alsidã (singiri)
§ alisidã (a-li-sí-dã) sf alisidz (a-li-sídzĭ) – (unã cu alis)
angurã
angurã (án-gu-rã) sf anguri/angure (án-gu-ri) – cumatã greauã di metal cu bratsã ca zgrãnji cari, ligatã di-unã funi i singiri, s-arucã dit pampori tu apã iu s-acatsã di tsiva tu fundul a apiljei tra s-u tsãnã pamporea pri loc
{ro: ancoră}
{fr: ancre}
{en: anchor}
aramã
aramã (a-rá-mã) sf pl(?) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, bãcãri, halcumã
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre}
{en: copper}
arize
arize (a-ri-zé) sm arizadz (a-ri-zádzĭ) – hãlati njicã di metal cu dauã cumãts (iu, unã cumatã s-bagã la mardzinea di ushi shi, alantã cumatã s-bagã tu loclu iu s-acatsã di stizmã) tra s-poatã usha si s-toarnã di-unã parti sh-di-alantã cãndu sã ncljidi i s-dishcljidi; idyea soi di hãlati tsi s-bagã la firidz i la cãpãchili di cutii, etc.; tsãntsãnã
{ro: balama, ţâţână}
{fr: gond}
{en: hinge}
§ rize (ri-zé) sm rizadz (ri-zádzĭ) – (unã cu arize)
ex: scoati usha dit rize
§ rezã (re-zắ) sm rezadz (re-zádzĭ) – (unã cu arize)
aroatã1
aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:
asimi/asime
asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj
§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã
§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali
§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)
§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
bãcãri/bãcãre
bãcãri/bãcãre (bã-cắ-ri) sf bãcãri (bã-cắrĭ) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, aramã, halcumã;
(expr:
1: paradz di bãcãri = paradz di njicã tinjii;
2: sh-u-aspusi bãcãrea = sh-u-aspusi lãeatsa;
3: lj-fac ocljilj bãcãri = nj-si fac ocljilj galbinj-arosh ca bãcãrea; nj-acatsã ocljilj pãndzinã sh-nu ved ghini)
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre, airain, billon}
{en: copper, bronze}
ex: marli cloput di bãcãri; dada avea multi vasi di bãcãri tu cari sh-fãtsea ghelili; puljanlu di bãcãri s-mãcã (di halcumã s-aroadi); bãcãri-lj featsi ocljilj
(expr: ocljilj lj-acãtsarã pãndzinã mutrindalui) dupã tini; ocljilj s-featsirã bãcãri
(expr: ocljilj s-featsirã galbinj-arosh ca bãcãrea) ashtiptãnda; frãmshu nã migidii shi-nj deadirã multã bãcãri
(expr: paradz di bãcãri, di njicã tinjii)
§ bacrã1 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – (unã cu bãcãri)
ex: acumpãrai dauã tingeri di bacrã (bãcãri); adusi pai ma nsus di dauã furtii di bacrã
§ bacrã2 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – loclu iu s-lucreadzã shi s-fac lucrili di bãcãri; ducheanea iu s-vindu lucri di bãcãri
{ro: arămărie}
{fr: chaudronnerie}
{en: copper foundry, coppersmith’s workshop}
ex: bacra-a lor (ducheanea-a lor cu lucri di bãcãri) nu s-afla iuva
§ bãcãryisescu (bã-cãr-yi-sés-cu) (mi) vb IV bãcãryisii (bã-cãr-yi-síĭ), bãcãryiseam (bã-cãr-yi-seámŭ), bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) – acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; (trã shideari multã tu aerã shi nutii, un lucru) acatsã un petur veardi-murnu multu suptsãri
{ro: arămi, oxida}
{fr: cuivrer, s’oxyder, se couvrir de vert-de-gris}
{en: coat with copper}
§ bãcãryisit (bã-cãr-yi-sítŭ) adg bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisits (bã-cãr-yi-sítsĭ), bãcãryisiti/bãcãryisite (bã-cãr-yi-sí-ti) – acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; tsi ari acãtsatã pisuprã un petur veardi-murnu di multã shideari tu nutii
bãrãbancã
bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)
§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)
bãrgaci/bãrgace
bãrgaci/bãrgace (bãr-ghá-ci) sf bãrgãci (bãr-ghắcĭ) – vas mari di metal (bãcãri), multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), cu cari s-herbu lucri (si ngãldzãscu, etc.); brãgaci, bãrcaci, brugaci, cãldari, cãrdari
{ro: căldare, brăcace}
{fr: chaudron de cuivre à anse}
{en: copper cauldron}
§ bãrgãcicã (bãr-ghã-cí-cã) sf bãrgãcitsi/bãrgãcitse (bãr-ghã-cítsĭ) – bãrgaci njicã, burgãcicã, brãgãcicã, brugãcicã, tãrgãcicã
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron (de cuivre à anse)}
{en: small (copper) cauldron}
§ bãrcaci/bãrcace (bãr-cá-ci) sf bãrcãci (bãr-cắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
ex: tu bãrcaci hirbem pitmezea
§ burgaci/burgace (bur-ghá-ci) sf burgãci (bur-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
§ burgãcicã (bur-ghã-cí-cã) sf burgãcitsi/burgãcitse (bur-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
§ brãgaci/brãgace (brã-ghá-ci) sf brãgãci (brã-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
§ brãgãcicã (brã-ghã-cí-cã) sf brãgãcitsi/brãgãcitse (brã-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
ex: ca preftul cu brãgãcica
§ brugaci/brugace (bru-ghá-ci) sf brugãci (bru-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
§ brugãcicã (bru-ghã-cí-cã) sf brugãcitsi/brugãcitse (bru-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
§ tãrgãcicã2 (tãr-gã-ci-cã) sf tãrgãcitsi/tãrgãcitse (tãr-gã-cí-tsi) – (unã cu bãrgãcicã)
brãn3
brãn3 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); forma di nel tsi u ari un lucru arucutos; bãrnu, tserclju, tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: cerc}
{fr: cercle, cerceau}
{en: circle}
ex: tsi cã nu-i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); cãti brãni ma multi lj-badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi
§ bãrnu3 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn3)
asimi
RO:argint
EN:silver
FR:argent (métal)
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
halcã́ (hal-că)
RO:belciug
EN:metal ring
FR:anneau de métal
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015