DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãhcishi/bãhcishe

bãhcishi/bãhcishe (bãh-cí-shi) sf bãhcishi/bãhcishe (bãh-cí-shi) – atsea tsi-lj dai a unui cãndu-l meshti cu tsiva (di-aradã paradz, tsi s-adavgã la-atsea tsi lipsea s-lu plãteshti trã lucrul tsi tsã lu-ari adratã, tra s-lj-aspuni cã eshti multu ifhãrãstisit di cum tsã lu-ari faptã);
(expr: dau (ljau) unã bãhcishi = mescu (mi mescu))
{ro: bacşiş}
{fr: pourboire}
{en: tip}
ex: lu-adusi la vãsiljelu shi-sh lo bãhcishi shi numã mari; cari va s-lu-aflã nelu, va s-lja nã mari bãhcishi

§ bacshishi/bacshishe (bac-shí-shi) sf bacshishi/bacshishe (bac-shi-shi) – (unã cu bãhcishi)
ex: l-pitricui pãnã la noi shi-lj ded unã bacshishi (shi-l miscui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discu

discu (dís-cu) sn discuri (dís-curĭ) – hãlati arucutoasã ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli niheamã sculati cãtrã nsus, tu cari s-mescu di-aradã oaspitsli cu mãcãruri (lãcumi, cafei, etc.); lucru arucutos, suptsãri, ndreptu shi tes; pheat tu cari s-adunã paradz (la bisearicã di la crishtinj); tavã, tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã;
(expr: lu ngrupãm cu discul = muri dip oarfãn shi nu-alãsã paradz cu cari s-hibã ngrupat; tr-atsea lu ngrupãm cu agiutor di la lumi)
{ro: disc, taler}
{fr: disque, plateau}
{en: disc, tray}
ex: discu (tãvã) di-asimi; shi tini didesh la discu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filipsescu

filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)

§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}

§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghirnuescu

ghirnuescu (ghir-nu-ĭés-cu) vb IV ghirnuii (ghir-nu-íĭ), ghirnueam (ghir-nu-ĭámŭ), ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) – mescu un oaspi cu unã cafei (un putir cu apã-aratsi, un yin, unã arãchii, etc.); dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor cã-nj cãntarã mushat; fac unã doarã; chirnuescu, mescu; chirãsescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură)}
{fr: boire à la santé, régaler, traiter}
{en: treat somebody (with a drink, coffee, wine, etc.); tip}
ex: s-ghirnuirã doilji cuscri

§ ghirnuit (ghir-nu-ítŭ) adg ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuits (ghir-nu-ítsĭ), ghirnuiti/ghirnuite (ghir-nu-í-ti) – tsi fu miscut cu-unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; tsi-lj s-ari datã unã doarã trã lucrul tsi lu-ari faptã; chirnuit, miscut, chirãsit
{ro: cinstit (tratat cu o băutură)}
{fr: à qui on a donné à boire à sa santé, régalé, traité, qui a été servi un breuvage}
{en: treated with a drink, coffee, wine, etc.; tipped}

§ ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) sf ghirnuiri (ghir-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghirnueashti cariva; chirnuiri, mishteari, meashtiri, chirãsiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură); cinstire, tratare}
{fr: action de boire à la santé, de régaler, de traiter}
{en: action of treating somebody (with a drink, coffee, wine, etc.), tip}

§ chirnuescu (chir-nu-ĭés-cu) vb IV chirnuii (chir-nu-íĭ), chir-nueam (chir-nu-ĭámŭ), chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuiri/chirnuire (chir-nu-í-ri) – (unã cu ghirnuescu)

§ chirnuit (chir-nu-ítŭ) adg chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuits (chir-nu-ítsĭ), chirnui-ti/chirnuite (chir-nu-í-ti) – (unã cu ghirnuit)

§ chirnui-ri/chirnuire (chir-nu-í-ri) sf chirnuiri (chir-nu-írĭ) – (unã cu ghirnuiri)

§ chirãsescu (chi-rã-sés-cu) vb IV chirãsii (chi-rã-síĭ), chirãseam (chi-rã-seámŭ), chirãsitã (chi-rã-sí-tã), chirãsi-ri/chirãsire (chi-rã-sí-ri) – (unã cu ghirnuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumi/lume

lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãgiun

mãgiun (mã-gĭúnŭ) sm fãrã pl – purni chisati sh-hearti cu multã zahari tra s-tsãnã trã multu chiro; dultseami cu cari s-mescu oaspitslji (faptã di poami hearti tu multã zahari tra s-tsãnã multu chiro); mãgiuni, magiuni, mãngiun, dultseami
{ro: magiun, dulceaţă}
{fr: electuaire, marmelade}
{en: plum jam, jam}
ex: un dirvish lj-deadi mãgiun; cripiturli s-hibã astupati cu-unã turlii di mãgiun

§ mãgiuni/mãgiune (mã-gĭú-ni) sf fãrã pl – (unã cu mãgiun)

§ magiuni/magiune (ma-gĭú-ni) sf fãrã pl – (unã cu mãgiun)

§ mãngiun (mãn-gĭúnŭ) sm fãrã pl – (unã cu mãgiun)
ex: l-miscui cu cafe sh-cu mãngiun du gutunji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mescu

mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi

§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin

§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn