DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cac1

cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)

§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?

§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari

§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãcãredz3

cãcãredz3 (cã-cã-rédzŭ) sm cãcãredz (cã-cã-rédzĭ) shi sn cãcã-readzã (cã-cã-reá-dzã) – merdu (pãngãnãtati, spreamit, cãcat) di caprã, oai, etc.; baligã
{ro: căcărează (de oaie, capră, etc.)}
{fr: crotte (de chèvres, de brebis, etc.)}
{en: dung, droppings (of goats, sheep, etc.)}
ex: padea eara mplinã di cãcãredz di oai; meturã cãcãreadzãli aesti

§ cãcãradzã (cã-cã-rá-dzã) sf cãcãrãdz (cã-cã-rắdz) – (unã cu cãcãredz3)
ex: armãnlu shi arhundu s-hibã, tut cãcãradzã di oai va s-anjurdzeascã

§ gãgãratsã (gã-gã-rá-tsã) sf gãgãrãts (gã-gã-rắtsĭ) – (unã cu cãcãredz3)

§ gãgãreatsã (gã-gã-reá-tsã) sf gãgãrets (gã-gã-rétsĭ) – (unã cu cãcãredz3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

merdu

merdu (mér-du) sn merdzã (mér-dzã) – atsea tsi scoati omlu dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (si s-cacã); cãcat, cacã, spreamit, pãngãnãtati, pãngãneatsã; (fig: merdu = om tsi nu-ahãrzeashti tsiva; om nibun; palju-om, astrãchit, picean, gãnoj, cuprii; expr:
2: mãcã merdu = dzãtsi minciunj;
3: lj-da un merdu = nu-lj da tsiva)
{ro: excrement}
{fr: excrément}
{en: excrement}
ex: nãs merdul (fig: palju-omlu, astrãchitlu) cutidzã s-mi agudeascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãngãn

pãngãn (pãn-gắnŭ) sm, sf, adg pãngãnã (pãn-gắ-nã), pãngãnj (pãn-gắnjĭ), pãngãni/pãngãne (pãn-gắ-ni) – om tsi nu easti crishtin (i cari nu easti turcu i uvreu, ti-atselj tsi suntu turtsã i uvrei); om tsi nu-ari vãrnã pisti; (fig:
1: pãngãn = (i) om arãu, blãstimat, andihristu, tsi nu-ari njilã; expr:
2: gurã pãngãnã = gurã urutã; tsi scoati mash urãtets, lucri-arushinoasi, ngiurãturi din gurã)
{ro: păgân}
{fr: païen}
{en: pagan}
ex: tuts cãts nu suntu crishtinj, s-cljamã pãngãnj; pãngãnjlji njilj di njilj; vrush s-mi mãts, ore, pãngãne (nicrishtine, icã fig: andihriste); pãngãnã (fig: arauã) ti featsish; cari pãngãn di cãni (fig: andihristu di om) cutidzã s-calcã la mini?; am un frati pãngãn (fig: arãu, andihristu); nu vru s-mi-ascultã, pãngãnlu (fig: blãstimatlu); nãpoi lj-apruche pãngãna (fig: andihrista) di ursã sh-nãpoi s-bagã mãna s-lj-acatsã; ari gurã pãngãnã
(expr: scoati mash urãtets din gurã); l-dispuljarã pãngãnjlji furi (fig: oaminlj-arãi, furlji); shoariclu ari gurã pãngãnã (fig: nfãrmãcoasã), tuti lucrurli tsã njergu tersi

§ pãngãr (pãn-gắrŭ) sm, sf, adg pãngãrã (pãn-gắ-rã), pãngãri (pãn-gắrĭ), pãngã-ri/pãngãre (pãn-gắ-ri) – (unã cu pãngãn) pãngãnãtati/pãn-gãnãtate (pãn-gã-nã-tá-ti) sf pãngãnãtãts (pãn-gã-nã-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã pãngãn (arãu, andihristu, blãstimat); pãngãneatsã; (fig: pãngãnãtati = lãvushilji, cãcat, merdu)
{ro: păgânătate, excrement}
{fr: paganisme, excrément}
{en: paganism; excrement}
ex: pãngãnãtati (fig: cãcat) di cãni

§ pãngãneatsã (pãn-gã-neá-tsã) sf pãngãnets (pãn-gã-nétsĭ) – (unã cu pãngãnãtati)

§ pãngãnitescu (pãn-gã-ni-tés-cu) adg pãngãniteascã (pãn-gã-ni-teás-cã), pãngãniteshtsã (pãn-gã-ni-tésh-tsã), pãngãniteshti (pãn-gã-ni-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu pãngãnjlji, tsi easti di pãngãn; (ca) di pãngãn; pãngãn
{ro: păgân}
{fr: païen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spreamit1

spreamit1 (spreá-mitù) sm spreamits (spreá-mitsĭ) – atsea tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã; cãcat, cacã, merdu, pãngãneatsã, pãngãnãtati
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}

§ spreamit2 (spreá-mitù) (mi) vb I sprimitai (spri-mi-táĭ), sprimitam (spri-mi-támŭ), sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimita-ri/sprimitare (spri-mi-tá-ri) – mi stringu s-fac tsiva (s-mi cac!); (fig: spreamit = fac copus mari trã un lucru)
{ro: (se) screme, face effort pentru…}
{fr: s’épreindre, faire des grands efforts pour…}
{en: make great efforts for…}
ex: si spreamitã (fig: fatsi ahãntu copus) trã un cacafingu

§ sprimitat (spri-mi-tátù) adg sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimitats (spri-mi-tátsĭ), sprimitati/sprimitate (spri-mi-tá-ti) – ashi cum easti cariva tsi si spreamitã; tsi ari faptã un copus mari (strindzeari) tra s-easã nafoarã
{ro: scremut}
{fr: fait des grands efforts pour…}
{en: who has done great efforts for…}

§ sprimitari/sprimitare (spri-mi-tá-ri) sf sprimitãri (spri-mi-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si spreamitã
{ro: acţiunea de a (se) screme; scremere}
{fr: action de faire des grands efforts pour…}
{en: action of making great efforts for…}

§ sprem (sprémù) (mi) vb I sprimai (spri-máĭ), sprimam (spri-mámù), sprimatã (spri-má-tã), sprimari/sprimare (spri-má-ri) – (unã cu spreamit2)

§ sprimat (spri-mátù) adg sprimatã (spri-má-tã), sprimats (spri-mátsĭ), sprimati/sprimate (spri-má-ti) – (unã cu sprimitat)

§ sprimari/sprimare (spri-má-ri) sf sprimãri (spri-mắrĭ) – (unã cu sprimitari)

§ splimari/splimare (spli-má-ri) sf splimãri (spli-mắrĭ) – (unã cu sprimari)

§ sprimea-ri/sprimeare (spri-meá-ri) sf sprimeri (spri-mérĭ) – (unã cu sprimari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn