DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghizai/ghizae

ghizai/ghizae (ghi-zá-i) sf ghizãi (ghi-zắĭ) – paradzlji tsi-lj si caftã a unui om s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); ghizã, gizã, gloatã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: s-lu-ascapã fãrã ghizai (girimei)

§ ghizã2 (ghi-zắ) sm ghizadz (ghi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)
ex: atumtsea avea ghizã mari, cari fura apã di la vãrnã

§ gizã (gi-zắ) sm gizadz (gi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

girime

girime (gi-ri-mé) sm girimedz (gi-ri-médzĭ) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); girimei, gloatã, ghizai, ghizã, gizã
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: plãti mari girime (ghizã); cãrvãnarlji, plãtirã girimelu trã ngiumiticarea tsi-lj featsirã caljlji a agrului

§ girimei (gi-ri-mé-i) sf girimei (gi-ri-méĭ) – (unã cu girime)
ex: multu pãrã pãlti girimei (ghizai, gloatã)

§ girimitisescu (gi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-síĭ), girimitiseam (gi-ri-mi-ti-seámŭ), girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) – nji si-arucã unã girimei trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, etc.); aruc un girime trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; girimitsescu; glubescu, glubuescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi girimitisirã (glubirã, nj-arcarã un girime) di 2000 di liri

§ girimitisit (gi-ri-mi-ti-sítŭ) adg girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sítsĭ), girimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-sí-ti) – (om) tsi ari pãltitã un girime; (unã girimei) tsi easti pãltitã; girimitsit, glubit, glubuit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined, who has been imposed a fine}

§ girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of fining, of imposing a fine}

§ girimitsescu (gi-ri-mi-tsés-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-tsíĭ), girimitseam (gi-ri-mi-tseámŭ), girimitsitã (gi-ri-mi-tsí-tã), girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu girimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gloabã

gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã

§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu

§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}

§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}

§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã

§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãndatã

mãndatã (mãn-dá-tã) sf mãndati/mãndate (mãn-dá-ti) shi mãndãts (mãn-dzắtsĭ) – hãbari noauã (nishtiutã ninga) tsi sã spuni a unui om icã a ntreagãljei lumi tra si sã shtibã; zbor tsi s-pitreatsi cu cariva (cu poshta) la un tsi s-aflã diparti; zbor bun (sistisea) tsi s-bagã trã cariva (cã easti bun shi acshu) cãndu easti pitricut iuva (la cariva altu); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, halat, glas, idisi, zbor, sistisi;
(expr: nj-yini mãndatã = nj-yini unã noimã, nj-yini ergu)
{ro: veste, ştire, mesagiu; recomandaţie}
{fr: nouvelle, information, commission, message; recommandation}
{en: news, information, message; recommendation}
ex: luplu nu-ashteaptã di pri mãndãts (glasuri, shtiri, hãbãri) ta si shi ngrashi gusha; mãndati (zboarã, hãbãri) pitricurã Ianina sã-sh caftã sãndzili; canda-nj yini nã mãndatã
(expr: nj-yini hãbari, unã noimã, nj-yini ergu); sh-adusi aminti di mãndãtsli (sartsinjli, zboarãli) a featilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paramandã

paramandã (pa-ra-mán-dã) sf paramãndzã (pa-ra-mắn-dzã) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, plug, dãmãljug, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}

§ paramendã (pa-ra-mén-dã) sf paramendzã (pa-ra-mén-dzã) – (unã cu paramandã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plug

plug (plúgŭ) sn pluguri (plú-gurĭ) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, dãmãljug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu (aratrul); pluglu (aletra), boili, shi la cãmpu; vãrã urmã di plug (dãmãljug); mãni va s-bag pluglu tu agru

§ pljor (pljĭórŭ) sn pljoari/pljoare (pljĭŭá-ri) – herlu di la plug (aratru, aletrã, dãmãljug) tsi arucã di-unã parti loclu scos di vomirã
{ro: corman}
{fr: versoir de la charrue}
{en: mould board of a plough}

§ plugar (plu-gárŭ) sm plugari (plu-gárĭ) – atsel tsi arã (lucreadzã) agrili cu pluglu sh-bãneadzã di-aestu lucru; arãtor, araci, uraci, zivyit
{ro: plugar, agricultor}
{fr: laboureur, fermier}
{en: tiller, ploughman, farmer}
ex: iu nu easti irini shi arihati, plugari nu pot s-hibã; di itia zulunjlor, cãts armãnj armasirã plugari?

§ plugãrii/plugãrie (plu-gã-rí-i) sf plugãrii (plu-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul di plugar; zivgãrlichi
{ro: plugărit}
{fr: labourage}
{en: tilling, ploughing}
ex: multsã armãnj s-alãsarã di plugãrii tra s-acatsã di alti zãnãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã