DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

meau!

meau! (mĭáŭ) inter – zbor tsi-aspuni boatsea-a cãtushiljei
{ro: imită vocea pisicii}
{fr: imite le miaulement du chat}
{en: imitates the voice of the cat}
ex: cãtusha featsi: meau!; tu loc di Catã, s-lji strigã di-aoa sh-nãinti: meau! meau!

§ njiuredz (nji-u-rédzŭ) vb I njiurai (nji-u-ráĭ), njiuram (nji-u-rámŭ), njiuratã (nji-u-rá-tã), njiurari/njiurare (nji-u-rá-ri) – (cãtusha) scoati unã boatsi suptsãri cãndu va s-aspunã tsiva (cã lj-easti foami, etc.); (ca om) zburãscu i plãngu cu-unã boatsi ca di cãtushi (miau!), suptsãri sh-plãngãtoari (cãndu nu mi-arãseashti un lucru, bunãoarã); njaur
{ro: miorlăi}
{fr: miauler}
{en: mew, caterwaul, whine}

§ njiurat (nji-u-rátŭ) adg njiuratã (nji-u-rá-tã), njiurats (nji-u-rátsĭ), njiura-ti/njiurate (nji-u-rá-ti) – (cãtushi i om) tsi scoati i ari scoasã unã boatsi ca di cãtushi, suptsãri sh-plãngãtoari; njaurat
{ro: miorlăit}
{fr: miaulé}
{en: mewed, caterwauled, whined}

§ njiurari/nji-urare (nji-u-rá-ri) sf njiurãri (nji-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva njiureadzã
{ro: acţiunea de a miorlăi}
{fr: action de miau-ler}
{en: action of mewing, of caterwauling, of whining}

§ njaur (njĭá-urŭ) vb I njaurai (njĭa-u-ráĭ), njauram (njĭa-u-rámŭ), njauratã (njĭa-u-rá-tã), njaurari/njaurare (njĭa-u-rá-ri) – (unã cu (njiuredz)
ex: acãtsã s-njaurã (s-njiureadzã) ca nã cãtushi priningã usha iu durnja amirãlu

§ njaurat (njĭa-u-rátŭ) adg njauratã (njĭa-u-rá-tã), njaurats (njĭa-u-rátsĭ), njaurati/njaurate (njĭa-u-rá-ti) – (unã cu (njiurat)

§ njaurari/njaurare (njĭa-u-rá-ri) sf njaurãri (njĭa-u-rắrĭ) – (unã cu (njiurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã