|
|
me!
me! (me) inter – bre, vre, a, etc.
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.}
ex: me! (vre!) tsi fats?
ai2!
ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!
§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina
§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai
alimunu
alimunu (a-lí-mu-nu) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mãrãcui!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: alimunu (cavai) di eali!
devã!
devã! (dé-vã) inter – zbor tsi caftã s-da curai, tsi va s-dzãcã: ninti!, s-fudzim!, sã nchisim!, etc.; avã!
{ro: haide!, nainte!, să mergem!}
{fr: allons!, avant!, allez!, venez!}
{en: come!, come on!, go!, go ahead!, let’s go!}
ex: avã, devã (ninti), tu foc!; devã di-aoa
§ avã! (á-vã) inter – (unã cu devã!)
lele3
lele3 (lé-le) (scriat shi le-le) inter – zbor tsi-ascapã dit gura-a omlui cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!; etc.
{ro: aoleu, vai, ah!}
{fr: malheur!, ah!}
{en: alas! oh, oh dear, oh poor me!}
ex: lele, gione-al Giuvara!; lele, mamã!; lele, corba-nj di io!; lele, cheale, tsi-ari s-patã!; lele-nj cheale, lele-nj cheale! (o, mãratlu-nj!)
§ a-lele (a-le-lé) interg – (unã cu lele3)
mãrãcui!
mãrãcui! (mã-rã-cúĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, alimunu!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: mãrãcui (cavai) di soartea-a noastrã
§ mãricui/mãricue (mã-ri-cú-i) inter – (unã cu mãrãcui)
ex: mãricui (cavai) di mã-ta tsi ti-ari faptã; ca si s-tihiseascã unã ahtari lugurii easti mãricui (cavai di lumi)
mar
mar (márŭ) invar – zbor tsi-aspuni durearea (njila, dipirarea, etc.) tsi u-aducheashti cariva; vai, cavai
{ro: vai}
{fr: hélas, malheur à}
{en: alas! oh dear!, oh poor me!, etc.}
ex: mar (cavai) di el; mi lja heavra pãn tu oasi sh-mar (cavai) di mini, mor di vreari
oi-lele!
oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!
§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar
§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!
§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!
§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)
§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!
§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)
§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!
§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)
§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab
o!
o! (ó) inter – zbor (zghic, strigari, aurlari) cu cari cãftãm s-lu-acljimãm atsel cari easti niheamã ma nclo, niheamã ca diparti; zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, ciudia, etc. tsi u-aducheashti cariva; e, ei, oi, o-lai, lai, lea, bre, vre, etc.; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, o-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, etc.
{ro: o, măi, bă; vai, etc., etc.}
{fr: cri par lequel on appelle quelqu’un qui est loin; cri par lequel on montre douleur; eh!, hélas!, mon Dieu!, etc., etc.}
{en: shout by which someone far is being called; word by which one shows pain, despair, etc.; heigh!, hey (you)!, oh!, oh, no!, oh, dear!, oh, poor me!, etc., etc.}
ex: o! (lai), murare!; o!, lai Cole!; o! tsi caftsã?
§ oi! (óĭ) inter – (unã cu o!)
ex: oi (o-lai), picurare; oi, fãrtate, shtii tsi-i ghini?; oi, oi (vai, vai), Ndonlu-a meu!; oi! (vai), mãrata di mini!
§ e2! (é) inter – (unã cu o!)
ex: e! ashitsi; e!, e!, tu munti strigã mushata sãrãcãceanã shi cãprili s-alinã n dzeanã
§ ei! (éĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ei!, tsi caftsã?
§ eh! (éh) inter – (unã cu o!)
ex: eh! lai oaminj di zãmani!
§ ih2! (íh) inter – (unã cu o!)
ex: ih! (vai!) tsi feci!; ih! (bre!) tsi mushitets!
§ ii! (íĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ii! tsi vreavã!
tea2!
tea2! (teá) inter –
1: zbor cu vari vrem s-lã dzãtsem a njitslor cã-lj videm tsi fac, ca-lj vidzum tsi featsi, tra s-nã mutreascã, etc.; ti vidzui!; mutrea-mi!, etc.;
2: zbor cu vari vrem s-lã dzãtsem a njitslor s-nu bagã mãna pi tsiva cã easti murdar; nu bagã mãna!; caca!
{ro: uite-te la mine!, văd ce faci!; nu atinge că-i murdar!, caca!}
{fr: regarde-moi!, je te vois; ne touche pas!}
{en: look at me!, I see you!; don’t touch!}
uhtedz
uhtedz (uh-tédzŭ) vb I uhtai (uh-táĭ), uhtam (uh-támŭ), uhtatã (uh-tá-tã), uhtari/uhtare (uh-tá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri (di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uftedz, suschin, suschir, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr: veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui tsi easti spatal, tsi aspardzi tut tsi ari, fãrã si s-mindueascã cã va yinã dzãli greali cãndu nu va s-aibã tsi s-aspargã)
{ro: suspina, ofta}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: shidzu mpadi sh-uhtã (suschirã) nãoarã; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri, shi uhtã (suschirã) dit ilji; uhta dit bairli dit inimã; nu uhteadzã sh-ahãt, cã nu-i ghini; shadi shi uhteadzã ti nãsã
§ uhtat1 (uh-tátŭ) adg uhtatã (uh-tá-tã), uhtats (uh-tátsĭ), uhtati/uhtate (uh-tá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uftat, suschinat, suschirat, nuchit, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat, oftat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}
§ uhta-ri/uhtare (uh-tá-ri) sf uhtãri (uh-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, suschinari, suschirari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina, de a ofta}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}
ex: uhtarea bratslu-nj leagã; shi-lj dzãsi cu dor sh-cu uhtari dit frãndzili di hicati
§ uhtat2 (uh-tátŭ) sn uhtati/uhtate (uh-tá-ti) shi uhtaturi (uh-tá-turĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi uhteadzã; uftat, suschir
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: bair di uhtati
§ uftedz (uf-tédzŭ) vb I uftai (uf-táĭ), uftam (uf-támŭ), uftatã (uf-tá-tã), uftari/uftare (uf-tá-ri) – (unã cu uhtedz)
ex: lã yini tut s-ufteadzã; ufta mãrata shi sh-frãndzea mãnjli
le-le
RO:vai de mine!
EN:dear me!
FR:mon Dieu !
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015