ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca
§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}
§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}
§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)
§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)
§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)
§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa
§ ampãrat (am-pã-rátŭ) adg ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrats (am-pã-rátsĭ), ampãra-ti/ampãrate (am-pã-rá-ti) – (unã cu ambuirat)
§ ampãra-ri/ampãrare (am-pã-rá-ri) sf ampãrãri (am-pã-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)
§ ambuts (am-bútsŭ) (mi) vb IV shi I ambutsãi (am-bu-tsắĭ) shi ambutsai (am-bu-tsáĭ), ambutsam (am-bu-tsámŭ), ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã) shi ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsãri/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) shi ambutsari/ambutsare (am-bu-tsá-ri) –
1: (pravda) intrã (agudeashti, ntsapã, s-alumtã) cu coarnili pri/cu cariva; mbuts, mbut, ambuir, mbuir, ampar;
2: trec unã sulã prit truplu-a unui njel; (tu chirolu veclju) hig un par sturghisit sh-hiptu n loc, tu truplu-a unui om tsi voi s-lu vatãm (tra s-treacã prit mãri tiranji ninti ca s-moarã); bag tu sulã;
3: ntsap cu un ac (un schin, unã penurã, etc.); ntsap, schin, yispinedz
{ro: împunge; trage în ţeapă; înţepa}
{fr: encorner; empaler; piquer}
{en: gore, stab (with horns); impale; prick}
§ ambutsãt1 (am-bu-tsắtŭ) adg ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã), ambutsãts (am-bu-tsắtsĭ), ambutsãti/ambutsãte (am-bu-tsắ-ti) –
1: tsi easti ambuirat; mbutsat, mbutat, ambuirat, mbuirat, ampãrat;
2: tsi easti bãgat tu sulã;
3: tsi easti ntsãpat; schinat, yispinat
{ro: împuns; tras în ţeapă; înţepat}
{fr: encorné; empalé; piqué}
{en: gored, stabbed (with horns); impaled; pricked}
§ ambutsat (am-bu-tsátŭ) adg ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsats (am-bu-tsátsĭ), ambutsa-ti/ambutsate (am-bu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)
§ ambutsã-ri1/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva;
1: ambuirari; mbutsari, mbutari, ambuirari, mbuirari, ampãrari;
2: bãgari tu sulã;
3: ntsãpari, schinari, yispinari
{ro: acţiunea de a împunge; de a trage în ţeapă; de a înţepa; împungere, tragere în ţeapă, înţepare}
{fr: action d’encorner; d’empaler; de piquer}
{en: action of goring, of stabbing (with horns); of impaling; of pricking}
§ ambutsa-ri/ambutsare (am-bu-tsá-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)
§ mbuts1 (mbútsŭ) vb IV shi I mbutsãi (mbu-tsắĭ) shi mbutsai (mbu-tsáĭ), mbutsam (mbu-tsámŭ), mbutsãtã (mbu-tsắ-tã) shi mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsãri/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) shi mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) – (unã cu ambuts)
ex: vãtsli si mbutsã cu coarnili; njeljlji si mbutsã (s-alumtã cu coarnili) tu virdeatsã; lu nvitsã s-lu mbutsã (s-da cu coarnili)
§ mbutsãt1 (mbu-tsắtŭ) adg mbutsãtã (mbu-tsắ-tã), mbutsãts (mbu-tsắtsĭ), mbutsãti/mbutsãte (mbu-tsắ-ti) – (unã cu ambutsãt1)
§ mbutsat (mbu-tsátŭ) adg mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsats (mbu-tsátsĭ), mbutsati/mbutsate (mbu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)
§ mbutsãri1/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)
§ mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)
§ mbuts2 (mbútsŭ) sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva; mbuirari; mbutsari, mbutsãri, mbuirari, etc. {ro împungere}
{fr: coup de corne (en parlant des moutons, des boeufs, etc.)}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: nãs mi-ascãpã di mbutslu-a njelui cã eara s-mi vatãmã
§ mbut1 (mbú-tŭ) (mi) vb I mbutai (mbu-táĭ), mbutam (mbu-támŭ), mbutatã (mbu-tá-tã), mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: tsap s-ti mbutã (s-ti-ambuirã)
§ mbutat (mbu-tátŭ) adg mbutatã (mbu-tá-tã), mbutats (mbu-tátsĭ), mbutati/mbutate (mbu-tá-ti) – (unã cu ambuirat)
§ mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) sf mbutãri (mbu-tắrĭ) – (unã cu ambuirari)
