DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzbun

arãzbun (a-rãz-búnŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãz-bunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbuna-ri/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; cu-atseali tsi fac lu hãrsescu pri cariva; arãzbunedz, mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, azbun
{ro: linişti, îmbuna, împăca, mulţumi}
{fr: apaiser, (ré)concilier, contenter}
{en: appease, soothe; make up, reconcile; satisfy}
ex: acats s-lu arãzbun (isihãsescu); maea mutrea s-lji arãzbunã (hãrseascã); s-arãzbunj (s-u mbunedz) mãrata mumã

§ arãzbunedz (a-rãz-bu-nédzŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãzbunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – (unã cu arãzbun)
ex: u pitricu soacrã-sa ca sã s-arãzbuneadzã (si s-hãrseascã) sh-nãsã

§ arãzbunat (a-rãz-bu-nátŭ) adg arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunats (a-rãz-bu-nátsĭ), arãzbunati/arãzbunate (a-rãz-bu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma isih, si s-hãrseascã dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i bunili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; mbunat, ambunat, azbunat
{ro: liniştit, îmbunat, împăcat, mul-ţumit}
{fr: apaisé, (ré)concilié, contenté}
{en: appeased, soothed; reconciled, satisfied}

§ arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) sf arãzbunãri (a-rãz-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-arãzbunã; ambunari, azbunari, arãzbunari
{ro: acţiunea de a linişti, de a îmbuna, de a împăca, de a mulţumi; liniştire, îm-bunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (ré)concilier, de contenter; reconciliation; contentement}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation, contentment}
ex: s-aflã arãzbunari

§ arãzbãn (a-rãz-bắnŭ) (mi) vb I arãzbãnai (a-rãz-bã-náĭ), arãzbãnam (a-rãz-bã-námŭ), arãzbãnatã (a-rãz-bã-ná-tã), arãzbãnari/arãzbãnare (a-rãz-bã-ná-ri) – (unã cu arãzbun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ditunã

ditunã (di-tú-nã) vb I unipirs ditunã (di-tu-nắ), ditunam (di-tu-námŭ), ditunatã (di-tu-ná-tã), ditunari/ditunare (di-tu-ná-ri) – s-avdi un vrondu mari cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); detunã, tunã, bumbuneadzã, bubuneadzã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}

§ ditun (di-túnŭ) vb I ditunai (di-tu-náĭ), ditunam (di-tu-námŭ), ditunatã (di-tu-ná-tã), dituna-ri/ditunare (di-tu-ná-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; detun, tun, bumbunedz, bubunedz
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}

§ ditunat (di-tu-nátŭ) adg ditunatã (di-tu-ná-tã), ditunats (di-tu-nátsĭ), ditunati/ditunate (di-tu-ná-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; detunat, tunat, bumbunidzat, bubunidzat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}

§ ditunari/ditunare (di-tu-ná-ri) sf ditunãri (di-tu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva) dituneadzã; detunari, tunari, bumbunidzari, bubunidzari
{ro: acţiunea de a tuna}
{fr: action de tonner}
{en: action of thundering}

§ detunã (de-tú-nã) vb I unipirs detunã (de-tu-nắ), detunam (de-tu-námŭ), detunatã (de-tu-ná-tã), detuna-ri/detunare (de-tu-ná-ri) – (unã cu ditunã)

§ detun (de-túnŭ) vb I detunai (de-tu-náĭ), detunam (de-tu-námŭ), detunatã (de-tu-ná-tã), detunari/detunare (de-tu-ná-ri) – (unã cu ditun)

§ detunat (de-tu-nátŭ) adg detunatã (de-tu-ná-tã), detunats (de-tu-nátsĭ), detunati/detunate (de-tu-ná-ti) – (unã cu ditunat)

§ detuna-ri/detunare (de-tu-ná-ri) sf detunãri (de-tu-nắrĭ) – (unã cu ditunari)

§ tunã (tú-nã) vb I unipirs tunã (tu-nắ), tunam (tu-námŭ), tunatã (tu-ná-tã), tunari/tunare (tu-ná-ri) – (unã cu ditunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

irini/irine

irini/irine (i-rí-ni) sf irinj (i-rínjĭ) – starea (catastasea) di bunã aduchiri namisa di oaminj (populi, etc.) cãndu nu-ari alumti (vãtãmãri, pulemati, etc.); aduchirea tsi s-fatsi namisa di populi (dupã un polim) cãndu cati popul sh-lja sartsina s-facã tsi lipseashti tra s-astãmãtseascã alumtili sh-vãtãmãrli; isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; arinji, isihii, arihati, sighã
{ro: pace}
{fr: paix}
{en: peace}
ex: cara s-featsi irini va s-dishcljidã schelili; tu soni, irinea cãndu s-adrã

§ arinji/arinje (a-rí-nji) sf arinj (a-rí-njĭ) – (unã cu irini)

§ irinipsescu (i-ri-nip-sés-cu) (mi) vb IV irinipsii (i-ri-nip-síĭ), irinipseam (i-ri-nip-seámŭ), irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) – fac (cu irinea tsi u dixescu deadun, doauã i ma multi populi) s-astãmãtseascã un polim tsi s-fatsi namisa di eali; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã shi s-hibã oaspits diznou; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; irinisescu, arinjisescu, isihãsecu, arihãtipsescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: pacifica, calma, linişti}
{fr: pacifier, tranquilliser}
{en: pacify, calm down, quiet}
ex: di niscãnti dzãli nã irinipsim (isihãsim)

§ irinipsit (i-ri-nip-sítŭ) adg irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsits (i-ri-nip-sítsĭ), irinipsiti/irinipsite (i-ri-nip-sí-ti) – tsi ari faptã irini cu cariva; tsi easti isihãsit; irinisit, arinjisit, isihãsit, arihãtipsit, puituit, mbunat
{ro: pacificat, calmat, liniştit}
{fr: pacifié, tranquillisé}
{en: pacified, calmed down}

§ irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) sf irinipsiri (i-ri-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea fatsi irini, cãndu sh-aflã isihii; irinisiri, arinjisiri, isihãsiri, arihãtipsiri, puituiri, mbunari
{ro: acţiunea de a pacifica, de a calma, de a linişti; pacificare, calmare, liniştire}
{fr: action de pacifier, de tranquilliser}
{en: action of pacifying, of calming down, of quieting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

isihii/isihie

isihii/isihie (i-si-hí-i) sf isihii (i-si-híĭ) – irinea tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; starea sufliteascã tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vãrã minduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arãhati, rihati, arihãtlãchi, sighã, tãtseari
{ro: linişte, tăcere, pace}
{fr: tranquillité, paix, loisir}
{en: tranquillity, stillness, peace, leisure}
ex: avem isihii aoatsi (arihati, irini); la noi easti isihii (arihati); nu putem s-nã plãndzem, avem isihii

§ isih (i-síhŭ) adg isihã (i-sí-hã), isihi (i-síhĭ), isihi/isihe (i-sí-hi) – tsi s-aflã tu-un loc iu nu-ari vãrã vrondu deavãrliga di el; tsi aducheashti unã isihii sh-arihati tu suflit; tsi sh-veadi di lucrul a lui sh-nu caftã cãvgã; agãlisit, irinipsit, arihãtipsit, etc.
{ro: liniştit, paşnic}
{fr: tranquille, paisible}
{en: tranquil, quiet, peaceful}
ex: easti un om isih; s-tsã shedz isih (s-nu fats tsiva, mutrea-ts arihatea, s-nu ti minj)

§ isihãsescu (i-si-hã-sés-cu) vb IV isihãsii (i-si-hã-síĭ), isihãseam (i-si-hã-seámŭ), isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) – fac s-hibã isihii tu-un loc; stau isih sh-nu fac tsiva; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã; dizvursescu dupã unã cali lungã i un copus mari tsi lu-am faptã; irinipsescu, irinisescu, arinjisescu, arihãtipsescu, arãpãsedz, agãlisescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: linişti, pacifica, odihni}
{fr: tranquilliser, apaiser, (se) reposer}
{en: quiet down, pacify, calm down}
ex: cãndu s-isihãsirã lucrili; isihãsi (astãmãtsi) vimtul; isihãsea (stãi-tsã isih) tini, nu-lj grea

§ isihãsit (i-si-hã-sítŭ) adg isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsits (i-si-hã-sítsĭ), isihãsiti/isihãsite (i-si-hã-sí-ti) – tsi easti faptu si sta isih tu-un loc; tsi sh-ari aflatã arihatea; tsi ari dizvursitã dupã unã cali lungã; irinipsit, irinisit, arinjisit, arihãtipsit, arãpãsat, agãlisit, puituit, mbunat
{ro: liniştit, pacificat, odihnit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljitsã

ljitsã (ljí-tsã) sf pl – partea dit un arãzboi tsi sh-u-adutsi cu-unã chinari di cari suntu-acãtsati hirili cu oclju prit cari trec hirili di la usturã; hirili cu oclju dit aestã chinari;
(expr: s-amisticarã ljitsãli, cu zorea si dizmeasticã = zbor tsi-aspuni cã, ma s-ti ncaci cu cariva, cu greu va ti mbunedz)
{ro: iţe}
{fr: lisses (lice) du métier à tisser}
{en: heddles, warp}
ex: ljitsã di lãnã, di bumbac; cãndu s-mintescu ljitsãli, tsã cherdzã sh-mintsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã