(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

ex: s-arãzbãni (s-hãrseashti) duruta inimã cu-unã cuvendã bunã

§ arãzbãnat (a-rãz-bã-nátŭ) adg arãzbãnatã (a-rãz-bã-ná-tã), arãzbãnats (a-rãz-bã-nátsĭ), arãzbãna-ti/arãzbãnate (a-rãz-bã-ná-ti) – (unã cu arãzbunat)

§ arãzbãna-ri/arãzbãnare (a-rãz-bã-ná-ri) sf arãzbãnãri (a-rãz-bã-nắrĭ) – (unã cu arãzbunari)

(expr:
1: (ljau pri cariva; ved) cu bunlu; cu bunlu lj-mãc caplu = caftu cu zboarã buni tra s-lu-aduc pi calea-atsea buna, s-facã tsi voi mini, s-lu-arãd, icã s-lu fac pri cariva s-aducheascã un lucru;
2: nu-i di bun (cã nu yini) = ari pãtsãtã tsiva (di nu yini);
3: ãlj fac un bun = lu-agiut)
{ro: bine}
{fr: bien}
{en: good}
ex: bun (ghineatsã) s-ai; di shideari, bun va s-veadã; vedz cu bunlu (mutrea cu zboarã buni), bre crishtine!; ãl lo cu bunlu; s-lj-u da cu bunlu muljari, cã di nu, bunlu nu va lj-aflã; cu bunlu-lj mãts caplu-a-alãntui
(expr: cu zboarã buni lu-aduts pi calea tsi ti-arãseashti, lu-arãdz); tini tsi-nj lu featsish aestu bun (aestã ghineatsã); omlu-aestu tsi nu yini, nu va s-lji hibã bun
(expr: ari pãtsãtã tsiva di nu vinji); nu lj-u bunã a featãljei (pati tsiva feata, ari tsiva); di bun vãr nu fudzi; cu bunlu-lj mãts caplu-alãntui
(expr: pots s-fats tsi vrei cu el, pots s-ts-agiundzi scupolu)

§ bun3 (búnŭ) sn bunuri (bú-nurĭ) – un lucru tsi fatsi parti dit avearea-a unui om; un lucru bun; periusii
{ro: bun, avere}
{fr: bien, avoir, fortune}
{en: asset, goods, fortune}
ex: ãlj lo tuti bunurli (tutã periusia, avearea)

§ bun4 (búnŭ) sm pl(?) – lãngoari (gãrnuts scos) di njits
{ro: bubă}
{fr: ?}
{en: ?}
ex: bunlu s-ts-u da! s-ti-agudeascã bunlu! (sã scots gãrnuslu)

§ bunac (bu-nácŭ) adg bunacã (bu-ná-cã), bunats (bu-nátsĭ), bunatsi/bunatse (bu-ná-tsi) – (unã cu bun)
ex: o, bunaca (buna)-a noastrã hljinã!

§ bunã-teatsã (bu-nã-teá-tsã) sf bunãtets (bu-nã-tétsĭ) – harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilãos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; bunãtati, buneatsã, ghineatsã, ghinãteatsã, bunatsã, sivapi
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfait}
{en: goodness, kindness, benefit}
ex: fã bunãtets (ghinets) la tutã lumea; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara; vidzu cã Yeani nu-ari mardzini tu bunãteatsã

§ bunãtati/bunãtate (bu-nã-tá-ti) sf bunãtãts (bu-nã-tắtsĭ) – (unã cu bunãteatsã)

§ buneatsã (bu-neá-tsã) sf bunets (bu-nétsĭ) – (unã cu bunã-teatsã)
ex: s-meascã picurarlji cu bunets (lucri buni, bunãtãts) din hoarã; zburashti cu buneatsã (cu bunãteatsã, cu inima bunã); adusi multi bunets (bunãtãts, lucruri buni); sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã (bun); fã-nj unã buneatsã shi mprumutã-nj dauã liri; am vidzutã di la nãs multi bunets; buneatsa tsi u fats, totna s-u tats

§ bunatsã1 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – (unã cu bunãteatsã)

§ bunatsã2 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – chiro mushat cu soari (ma multu di earnã)
{ro: timp plăcut}
{fr: beau temps (surtout l’hiver)}
{en: good, pleasant weather (mainly during the winter)}
ex: nu avea vimtu eara mash bunatsã (chiro mushat)

§ bunshor (bun-shĭórŭ) adg bunshoarã (bun-shĭŭá-rã), bunshori (bun-shĭórĭ), bunshoari/bunsoare (bun-shĭŭá-ri) – easti bun ahãt cãt lipseashti; agiundzi cãt bun easti
{ro: bunicel}
{fr: assez bon}
{en: sufficiently good}
ex: yinlu easti bunshor; avea piculj bunshor

§ bunuescu (bu-nu-ĭés-cu) vb IV bunuii (bu-nu-íĭ), bunueam (bu-nu-ĭámŭ), bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) –
1: lj-fac un bun a unui;
2: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; ghinuescu, cãlimirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishin-descu
{ro: face bine; saluta}
{fr: faire du bien; saluer}
{en: do good; greet, salute}

§ bunuit (bu-nu-ítŭ) adg bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuits (bu-nu-ítsĭ), bunuiti/bunuite (bu-nu-í-ti) –
1: tsi-lj s-ari faptã un bun;
2: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor (i-lj s-ari faptã un semnu) cãndu s-dispãrtsã i s-adunã cu cariva, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); (atsel) cu cari omlu sh-ari alãxitã zboarã di sãnãtati; ghinuit, cãlimirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit
{ro: căruia i s-a făcut un bine; salutat}
{fr: à qui on a fait un bien; salué}
{en: done good; greeted, saluted}

§ bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) sf bunuiri (bu-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bunueashti lumea; fãtseari bun; ghinuiri, cãlimirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer, de se souhaiter réciproquement une bonne santé; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

§ mbun (mbúnŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbuna-ri/mbunare (mbu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, arãzbun, puitescu, puituescu, apuituescu, dizver
{ro: (se) îmbuna, (se) împăca}
{fr: apaiser, (se) réconcilier}
{en: appease, soothe; make up, reconcile}
ex: vã nvets io cum s-adrats, tra s-vã mbunats (s-v-aduchits, s-vã fãtsets bunj un cu-alantu), s-nu-lj parã arãu a vãrnui; mutri s-u mbunã (s-u arãzbunã); cama njica, s-li mbunã mãrli surãri, gri; s-nã mbunãm cu nãs (s-nã ljirtãm, s-nã fãtsem oaspits diznou, s-nã dizvirãm cu nãs); mizia lu mbunã (lu-apuitui) di plãngu

§ mbunedz (mbu-nédzŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) – (unã cu mbun)
ex: stats, lã dzãsi ficiorlu, cã vã mbunedz mini; mbu-neadzã-l (mbunã-l, fã-l si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã) cu un mer; tora trã preasinj s-ljirtarã fratslji shi si mbunarã

§ mbunat (mbu-nátŭ) adg mbunatã (mbu-ná-tã), mbunats (mbu-nátsĭ), mbunati/mbunate (mbu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; ambunat, azbunat, arãzbunat, puitit, puituit, apuituit, dizvirat
{ro: îmbunat, împăcat}
{fr: apaisé, réconcilié}
{en: appeased, soothed; reconciled}
ex: ficiorlu lã u mpãrtsã, cum prindea shi tuts armasirã mbunats

§ mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) sf mbunãri (mbu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbuneadzã; ambunari, azbunari, arãzbunari, puitiri, puituiri, apuituiri, dizvirari, bãrishi
{ro: acţiunea de a (se) îmbuna, de a (se) împăca; îmbunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (se) réconcilier; reconciliation}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation}

§ nimbunat (nim-bu-nátŭ) adg nimbunatã (nim-bu-ná-tã), nimbunats (nim-bu-nátsĭ), nimbunati/nimbunate (nim-bu-ná-ti) – tsi nu easti mbunat; tsi nu easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi nu s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti
{ro: neîmpăcat}
{fr: qui n’est pas apaisé; qui n’est pas réconcilié; irréconciliable, implacable}
{en: who is not appeased; who is not reconciled; unreconciled}
ex: arãi shi nimbunats

§ nimbunari/nimbunare (nim-bu-ná-ri) sf nimbunãri (nim-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu si mbuneadzã
{ro: acţiunea de a nu (se) îmbuna, de a nu (se) împăca; neîmpăcare}
{fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) réconcilier}
{en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling}

§ ambun (am-búnŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunedz (am-bu-nédzŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambuna-ri/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunat (am-bu-nátŭ) adg ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunats (am-bu-nátsĭ), ambunati/ambunate (am-bu-ná-ti) – (unã cu mbunat)

§ ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) sf ambunãri (am-bu-nắrĭ) – (unã cu mbunari)

§ bunãoarã (bu-nã-ŭá-rã) adv – ca unã paradigmã; tsi sh-u-adutsi cu lucrul di cari zburãm
{ro: de exemplu}
{fr: par exemple}
{en: for instance}

§ azbun (az-búnŭ) (mi) vb I azbunai (az-bu-náĭ), azbunam (az-bu-námŭ), azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-ambunedz, l-fac s-agãrshascã cripãrli tsi li ari; u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.), multi ori cu zboarã dultsi di vreari i bãsheri, shi-l fac s-isihãseascã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, arãzbun; diznjerdu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: linişti, îmbuna, mângâia}
{fr: apaiser, consoler, caresser}
{en: appease, comfort, caress}
ex: Rahila nu vrea sã s-azbunã (diznjardã); va lu-azbunãm (va lu mbunãm, isihãsim)

§ azbunat (az-bu-nátŭ) adg azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunats (az-bu-nátsĭ), azbunati/azbunate (az-bu-ná-ti) – tsi easti diznjirdat sh-isihãsit cu mãna i zboarãli dzãsi; mbunat, ambunat, arãzbunat; diznjirdat, zdrudit, hãrsit
{ro: liniştit, mângâiat}
{fr: apaisé, consolé, caressé}
{en: appeased, comforted, caressed}

§ azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) sf azbunãri (az-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbunat i hãidipsit; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti cariva; mbunari, ambunari, arãzbunari; diznjirdari, diznjirdãciuni, diznjerdu, zdrudiri, hãrsiri; cãnachi, hadyi
{ro: acţiunea de a linişti, de a mângâia; liniştire, mângâiere}
{fr: action d’apaiser, de consoler, de caresser; caresse, consolation}
{en: action of appeasing, of comforting, of caressing; caress, consolation}

§ irinisescu (i-ri-ni-sés-cu) (mi) vb IV irinisii (i-ri-ni-síĭ), iriniseam (i-ri-ni-seámŭ), irinisitã (i-ri-ni-sí-tã), irinisiri/irinisire (i-ri-ni-sí-ri) – (unã cu irinipsescu)
ex: mizi li irinisi (li mbunã, li isihãsi) lucrili

§ irinisit (i-ri-ni-sítŭ) adg irinisitã (i-ri-ni-sí-tã), irinisits (i-ri-ni-sítsĭ), irinisiti/irinisite (i-ri-ni-sí-ti) – (unã cu irinipsit)

§ irinisiri/irinisire (i-ri-ni-sí-ri) sf irinisiri (i-ri-ni-sírĭ) – (unã cu irinipsiri)

§ arinjisescu (a-ri-nji-sés-cu) vb IV arinjisii (a-ri-nji-síĭ), arinjiseam (a-ri-nji-seámŭ), arinjisitã (a-ri-nji-sí-tã), arinjisiri/arinjisire (a-ri-nji-sí-ri) – (unã cu irinipsescu)
ex: lumea avea arinjisitã (s-avea isihãsitã)

§ arinjisit (a-ri-nji-sítŭ) adg arinjisitã (a-ri-nji-sí-tã), arinjisits (a-ri-nji-sítsĭ), arinjisiti/arinjisite (a-ri-nji-sí-ti) – (unã cu irinipsit)

§ arinjisiri/arinjisire (a-ri-nji-sí-ri) sf arinjisiri (a-ri-nji-sírĭ) – (unã cu irinipsiri)

{fr: tranquillisé, apaisé, reposé}
{en: quieted, pacified, calmed down}
ex: suntu isihãsits dupã chiuteca (shcoplu) tsi mãcarã

§ isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) sf isihãsiri (i-si-hã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva isihãseashti; irinipsiri, irinisiri, arinjisiri, arihãtipsiri, arãpãsari, agãlisiri, puituiri, mbunari
{ro: acţiunea de a linişti, de a pacifica, de a se odihni; liniştire, pacificare, odihnire}
{fr: action de tranquilliser, d’apaiser, de (se) reposer}
{en: action of quieting down, of pacifying, of calming down}

§ nipuituiri/ni-puituire (ni-puĭ-tu-í-ri) sf nipuituiri (ni-puĭ-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-puitueadzã; nipuitiri, nimbunari
{ro: acţiunea de a nu se îmbuna, de a nu se împăca; neîmpăcare}
{fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) réconcilier}
{en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling}

§ puitescu2 (puĭ-tés-cu) (mi) vb IV puitii (puĭ-tíĭ), puiteam (puĭ-teámŭ), puititã (puĭ-tí-tã), puitiri/puitire (puĭ-tí-ri) – (unã cu puituescu2)
ex: lu-avea dishiljatã prota, sh-deapoea, nãpoi sã puitirã (sã mbunarã), tatã cu hilj; lj-puitii (lji mbunai) sh-lji feci s-agãrshadcã zboarãli tsi-alãxirã

§ puitit2 (puĭ-títŭ) adg puititã (puĭ-tí-tã), puitits (puĭ-títsĭ), puititi/puitite (puĭ-tí-ti) – (unã cu puituit2)
ex: tora fratslji suntu puitits (mbunats)

§ puiti-ri2/puitire (puĭ-tí-ri) sf puitiri (puĭ-tírĭ) – (unã cu puituiri2)

§ nipuitit2 (ni-puĭ-títŭ) adg nipuititã (ni-puĭ-tí-tã), nipuitits (ni-puĭ-títsĭ), nipuititi/nipuitite (ni-puĭ-tí-ti) – (unã cu nipuituit)
ex: muri nipuitit (nimbunat) cu frati-su

§ nipuitiri2/nipuitire (ni-puĭ-tí-ri) sf nipuitiri (ni-puĭ-tírĭ) – (unã cu nipuituiri2)

§ apuituescu (a-puĭ-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV apuituii (a-puĭ-tu-íĭ), apuitueam (a-puĭ-tu-ĭámŭ), apuituitã (a-puĭ-tu-í-tã), apuituiri/apuituire (a-puĭ-tu-í-ri) – (unã cu puituescu2)

§ apuituit (a-puĭ-tu-ítŭ) adg apuituitã (a-puĭ-tu-í-tã), apuituits (a-puĭ-tu-ítsĭ), apuituiti/apuituite (a-puĭ-tu-í-ti) – (unã cu puituit2)

§ apuituiri/apuituire (a-puĭ-tu-í-ri) sf apuituiri (a-puĭ-tu-írĭ) – (unã cu puituiri2)

{ro: foarte, viguros}
{fr: très, vigoureusement}
{en: very, vigorously}
ex: vãrtos (multu) dultsi; vãrtos (multu) bun; vãrtos (multu) ghini; s-tragã la scamnu vãrtos (cu multã puteari); eara vãrtos (multu) gioni; suntu vãrtos (multu) arãi shi nimbunats, nu-lj frãndzi noaptea somnul; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli tu ntunearic di arburi; ãl leagã vãrtos, ghini, cu-unã funi cãt bratslu

§ nvãrtushedz (nvãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I nvãrtushai (nvãr-tu-shĭáĭ), nvãrtusham (nvãr-tu-shĭámŭ), nvãrtushatã (nvãr-tu-shĭá-tã), nvãrtushari/nvãrtushare (nvãr-tu-shĭá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) vãrtos; fac un lucru s-lja puteari; fac un lucru s-dãnãseascã ma multu; ãnvãrtushedz, vãrtushedz, vurtushedz, vãrtushescu
{ro: învârtoşa, întări}
{fr: rendre puissant, fortifier, durcir}
{en: make strong(er), harden}
ex: bratsãli-lj si nvãrtusharã (s-featsirã ma vãrtoasi); nj-si nvãrtusha bratsãli; nvãrtushadzã-ts inima; si nvãrtusharã tu muntsã di cu topili nu pot s-lji scoatã; lji s-avea nvãrtushatã aloatlu cã nu lj-avea turnatã apã nimal; cara criscu, si nvãrtushe

§ nvãrtushat (nvãr-tu-shĭátŭ) adg nvãrtushatã (nvãr-tu-shĭá-tã), nvãrtushats (nvãr-tu-shĭátsĭ), nvãrtushati/nvãrtushate (nvãr-tu-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma vãrtos; tsi easti vãrtos; tsi easti faptu s-dãnãseascã ma multu; ãnvãrtushat, vãrtushat, vur-tushat, vãrtushit
{ro: învârtoşat, întărit}
{fr: rendu puissant, fortifié, durci}
{en: made strong(er), hardened}
ex: Dumnidzã nvãrtushat (vãrtos)

§ nvãrtushari/nvãrtushare (nvãr-tu-shĭá-ri) sf nvãrtusheri (nvãr-tu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nvãrtushadzã; ãnvãrtushari, vãrtushari, vurtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a învârtoşa, de a întări; învârtoşare, întărire}
{fr: action de rendre puissant, de fortifier, de durcir}
{en: action of making strong(er), of hardening}

§ vãrtushedz (vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I vãrtushai (vãr-tu-shĭáĭ), vãrtusham (vãr-tu-shĭámŭ), vãrtushatã (vãr-tu-shĭá-tã), vãrtushari/vãrtushare (vãr-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)

§ vãrtushat (vãr-tu-shĭátŭ) adg vãrtu-shatã (vãr-tu-shĭá-tã), vãrtushats (vãr-tu-shĭátsĭ), vãrtushati/vãr-tushate (vãr-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)

§ vãrtusha-ri/vãrtushare (vãr-tu-shĭá-ri) sf vãrtusheri (vãr-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)

§ ãnvãrtushedz (ãn-vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I ãnvãrtushai (ãn-vãr-tu-shĭáĭ), ãnvãrtusham (ãn-vãr-tu-shĭámŭ), ãnvãrtushatã (ãn-vãr-tu-shĭá-tã), ãnvãrtushari/ãnvãrtushare (ãn-vãr-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)

§ ãnvãrtushat (ãn-vãr-tu-shĭátŭ) adg ãnvãrtushatã (ãn-vãr-tu-shĭá-tã), ãnvãrtushats (ãn-vãr-tu-shĭátsĭ), ãnvãrtushati/ãnvãrtushate (ãn-vãr-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)
ex: fu ligatã shi cu giurat ãnvãrtushatã

§ ãnvãrtushari/ãnvãrtushare (ãn-vãr-tu-shĭá-ri) sf ãnvãrtusheri (ãn-vãr-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)

§ vurtushedz (vur-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I vurtushai (vur-tu-shĭáĭ), vurtusham (vur-tu-shĭámŭ), vurtushatã (vur-tu-shĭá-tã), vurtushari/vurtushare (vur-tu-shĭá-ri) – (unã cu nvãrtushedz)

§ vurtushat (vur-tu-shĭátŭ) adg vurtushatã (vur-tu-shĭá-tã), vurtushats (vur-tu-shĭátsĭ), vurtushati/vurtushate (vur-tu-shĭá-ti) – (unã cu nvãrtushat)

§ vurtushari/vurtushare (vur-tu-shĭá-ri) sf vurtusheri (vur-tu-shĭérĭ) – (unã cu nvãrtushari)

§ dizvãrtushedz (diz-vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I dizvãrtushai (diz-vãr-tu-shĭáĭ), dizvãrtusham (diz-vãr-tu-shĭámŭ), dizvãrtushatã (diz-vãr-tu-shĭá-tã), dizvãrtushari/dizvãrtushare (diz-vãr-tu-shĭá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) putsãn vãrtos (s-hibã ma moali); fac un lucru s-chearã (niheamã di) putearea tsi u-ari; fac un lucru s-dãnãseascã ma putsãn; slãghescu
{ro: slăbi, muia}
{fr: rendre moins puissant (moins fort)}
{en: make weak(er)}
ex: cara lãndzidzã, s-dizvãrtushe (slãghi); dizvãrtushe (l-featsi ma moali) aloatlu cu niheamã lapti

§ dizvãrtushat (diz-vãr-tu-shĭátŭ) adg dizvãrtushatã (diz-vãr-tu-shĭá-tã), dizvãrtushats (diz-vãr-tu-shĭátsĭ), dizvãrtushati/dizvãr-tushate (diz-vãr-tu-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn vãr-tos; tsi easti slab; tsi easti faptu s-dãnãseascã ma putsãn; slãghit
{ro: slăbit, muiat}
{fr: rendu moins puissant (moins fort)}
{en: made weak(er)}

§ dizvãrtushari/dizvãrtushare (diz-vãr-tu-shĭá-ri) sf dizvãrtusheri (diz-vãr-tu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-dizvãrtushadzã; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi, de a muia}
{fr: action de rendre moins puissant (moins fort)}
{en: action of making weak(er)}

§ nvãrtushescu (nvãr-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV nvãrtushii (nvãr-tu-shíĭ), nvãrtusham (nvãr-tu-shĭámŭ), nvãrtushitã (nvãr-tu-shí-tã), nvãrtushiri/nvãrtushire (nvãr-tu-shí-ri) – (unã cu nvãrtushedz)
ex: nvãrtushi (lo puteari) multu dupã lãngoarea tsi-avu

§ nvãrtushit (nvãr-tu-shítŭ) adg nvãrtushitã (nvãr-tu-shí-tã), nvãrtushits (nvãr-tu-shítsĭ), nvãr-tushiti/nvãrtushite (nvãr-tu-shí-ti) – (unã cu nvãrtushat)

§ nvãrtushiri/nvãrtushire (nvãr-tu-shí-ri) sf nvãrtushiri (nvãr-tu-shírĭ) – (unã cu nvãrtushari)

§ vãrtushescu (vãr-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV vãrtushii (vãr-tu-shíĭ), vãrtusham (vãr-tu-shĭámŭ), vãrtushitã (vãr-tu-shí-tã), vãrtushiri/vãrtushire (vãr-tu-shí-ri) – (unã cu nvãrtushedz)

§ vãrtushit (vãr-tu-shítŭ) adg vãrtushitã (vãr-tu-shí-tã), vãrtushits (vãr-tu-shítsĭ), vãrtushiti/vãrtushite (vãr-tu-shí-ti) – (unã cu nvãrtushat)

§ vãrtushiri/vãrtushire (vãr-tu-shí-ri) sf vãrtushiri (vãr-tu-shírĭ) – (unã cu nvãrtushari)

2: tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirinat, nvirnat, nvirat, nfãrmãcat, nfãrmãcusit, fãrmãcusit, nciumirat, ncimirat, mãrinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nfushtat, cripat, pãrãpunjisit
{ro: otrăvit, mâhnit, întristat}
{fr: envenimé, empoisonné, affligé, attristé, triste, désolé}
{en: poisoned, saddened, sad, grieved, distressed}
ex: tsiva s-nu fats virinat, cãtse va ti fats pishman

§ virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) sf virinãri (vi-ri-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si nvirineadzã, cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); nvirinari, nvirnari, nvirari, nfãrmãcari, nfãrmãcusiri, fãrmãcusiri, nciumirari, ncimirari, mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nfushtari, cripari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri
{ro: acţiunea de a otrăvi, de a mâhni, de a întrista; otrăvire, mâhnire, întristare}
{fr: action d’envenimer, d’empoisonner, d’affliger, d’attrister, de devenir triste, d’être désolé)}
{en: action of poisoning, of becoming sad, of grieving, of being distressed}

§ dizvirin (diz-vi-rinŭ) (mi) vb I dizvirinai (diz-vi-ri-náĭ), dizvirinam (diz-vi-ri-námŭ), dizvirinatã (diz-vi-ri-ná-tã), dizvirinari/dizvirinare (diz-vi-ri-ná-ri) –
1: fac tsiva (lj-dau tsiva, unã yitrii) tra s-lu vindic (si s-aducheascã ma ghini) di virinlu tsi-ari loatã tu trup;
2: l-fac pri cariva tra s-lji treacã (niheamã) nvirinarea tsi-aducheashti tu suflit; cu zboarã dultsã di mbunari sh-cu vreari, l-fac pri cariva tsi easti multu mãrãnat (cripat, tu jali, etc.) si s-aducheascã ma ghini (s-isihãseascã); pãrigursescu
{ro: lua ceva contra veninului; face să nu mai fie supărat; împăca, consola}
{fr: prendre quelque chose contre le venin; faire tomber (oublier) la colère de quelqu’un}
{en: take something against venom; relieve grief (distress, sadness) of someone}

§ dizvirinat (diz-vi-ri-nátŭ) adg dizvirinatã (diz-vi-ri-ná-tã), dizvirinats (diz-vi-ri-nátsĭ), dizvirinati/dizvirinate (diz-vi-ri-ná-ti) – tsi easti vindicat di nvirinarea tsi u-ari
{ro: vindecat de venin; eşit din starea de supărare; împăcat, consolat}
{fr: guéri de venin; à qui la colère est tombée}
{en: healed for venom; relieved of grief (distress, sadness)}

§ dizvirinari/dizvirinare (diz-vi-ri-ná-ri) sf dizvirinãri (diz-vi-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-disvirineadzã
{ro: acţiunea de a lua ceva contra veninului; de a face să nu mai fie supărat; de a împăca, de a consola}
{fr: action de prendre quelque chose contre le venin; de faire tomber (oublier) la colère de quelqu’un}
{en: action of taking something against venom; of relieving grief (distress, sadness)}

§ virnedz (vir-nédzŭ) (mi) vb I virnai (vir-náĭ), virnam (vir-námŭ), virnatã (vir-ná-tã), virnari/virnare (vir-ná-ri) – (unã cu virinedz)

§ virnat (vir-nátŭ) adg virnatã (vir-ná-tã), virnats (vir-nátsĭ), virnati/virnate (vir-ná-ti)
ex: tsi s-virnati (nvirinati) featili?– (unã cu virinat)

§ virnari/virnare (vir-ná-ri) sf virnãri (vir-nắrĭ) – (unã cu virinari)

§ nvirinedz (nvi-ri-nédzŭ) (mi) vb I nvirinai (nvi-ri-náĭ), nvirinam (nvi-ri-námŭ), nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
ex: nu-nj ti nvirineadzã, shi nu-nj lãcrimeadzã

§ nvirin2 (nvi-rínŭ) (mi) vb I nvirinai (nvi-ri-náĭ), nvirinam (nvi-ri-námŭ), nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)
ex: nu u nvirinã (creapã) sh-tini; mi nvirinai multu di-atseali tsi-avdzãi

§ nvirinat (nvi-ri-nátŭ) adg nvirinatã (nvi-ri-ná-tã), nvirinats (nvi-ri-nátsĭ), nvirinati/nvirinate (nvi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nvirinat (mãrinat, cãrtit) tut nj-escu mini; cãtse hii ahãntu nvirinat?; u videa feata nvirinatã di graili a nearcã-sai; sh-plãndzi dorlu nvirinat (amãrãt); ãlj fu njilã di graili atseali nvirinati; mori armãnã sh-mori mushatã, tsi nji stai nvirinatã?; nã him jilits shi nvirinats

§ nvirinari/nvirinare (nvi-ri-ná-ri) sf nvirinãri (nvi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)
ex: cãdzu pri greauã minduiri shi pri greauã nvirinari; nu-avdzai tora altu di plãngu, bots shi nvirinãri; di cripari shi di nvirinari, Gionili-Aleptu pãni nu-lj si mãca

§ nvirnedz (nvir-nédzŭ) (mi) vb I nvirnai (nvir-náĭ), nvirnam (nvir-námŭ), nvirnatã (nvir-ná-tã), nvirnari/nvirnare (nvir-ná-ri) – (unã cu virinedz)

§ nvirnat (nvir-nátŭ) adg nvirnatã (nvir-ná-tã), nvirnats (nvir-nátsĭ), nvirnati/nvirnate (nvir-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nvirnata Dafnã s-turnã nãpoi la hiljlu di-amirã; lã spusi nvirnata mumã, cum lj-u-arãchi luplu di her!

§ nvirna-ri/nvirnare (nvir-ná-ri) sf nvirnãri (nvir-nắrĭ) – (unã cu viri-nari)

§ nviredz2 (nvi-rédzŭ) (mi) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – (unã cu virinedz)
ex: si nvirã (s-mãrinã) sh-ahiurhi s-plãngã

§ nver2 (nvérŭ) (mi) vb I nvirai (nvi-ráĭ), nviram (nvi-rámŭ), nviratã (nvi-rá-tã), nvirari/nvirare (nvi-rá-ri) – (unã cu virinedz)
ex: s-easti cã va s-tsã si nvearã (nvirineadzã); nu ti nvearã (mãrina, cãnjisea); tsi lj-am faptã ca si si nvearã?

§ nvirat2 (nvi-rátŭ) adg nviratã (nvi-rá-tã), nvirats (nvi-rátsĭ), nvirati/nvirate (nvi-rá-ti) – (unã cu vi-rinat)
ex: cãndu hii nvirat (nfãrmãcat) s-nu-l bats

§ nvira-ri2/nvirare (nvi-rá-ri) sf nvirãri (nvi-rắrĭ) – (unã cu virinari)
ex: nu cu nvirari (nfãrmãcari), ca dushman; va s-lji treacã nvirarea cãndu va s-aflã cum fu lucrul; nvirarea nu-i bunã

§ dizver1 (diz-vérŭ) sn dizveruri(?) (diz-vé-rurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbunã (s-dizvirã) cu cariva; dizvirari, mbunari, ambunari
{ro: împăcare}
{fr: réconciliation}
{en: reconciliation}
ex: nverlu (ncãcearea) ari shi dizver (mbunari)

§ dizver2 (diz-vérŭ) (mi) vb I dizvirai (diz-vi-ráĭ), dizviram (diz-vi-rámŭ), dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rá-ri) – l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; nj-treatsi inatea tsi mi-avea cãrtitã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz
{ro: îm-păca}
{fr: (se) réconcilier, n’être plus faché}
{en: make up, reconcile}
ex: cara s-dizvearã (dupã tsi-lj treatsi inatea), s-lji greshti; lu dizvirai cu niheamã shicher

§ dizvirat1 (diz-vi-rátŭ) adg dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirats (diz-vi-rátsĭ), dizvira-ti/dizvirate (diz-vi-rá-ti) – tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; mbunat, ambunat
{ro: împăcat}
{fr: réconcilié}
{en: reconciled}

§ dizvirari1/dizvirare (diz-vi-rá-ri) sf dizvirãri (diz-vi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; dizver, mbunari, ambunari
{ro: acţiunea de a se împăca; împăcare}
{fr: action de se réconcilier; reconciliation}
{en: action of making up, of reconci-ling; reconciliation}

§ anvirinedz (an-vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I anvirinai (an-vi-ri-náĭ), anvirinam (an-vi-ri-námŭ), anvirinatã (an-vi-ri-ná-tã), anvirinari/anvirinare (an-vi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)

§ anvirinat (an-vi-ri-nátŭ) adg anvirinatã (an-vi-ri-ná-tã), anvirinats (an-vi-ri-nátsĭ), anvirinati/anvirinate (an-vi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)

§ anvirinari/anvirinare (an-vi-ri-ná-ri) sf anvirinãri (an-vi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)

§ ãnvirinedz (ãn-vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I ãnvirinai (ãn-vi-ri-náĭ), ãnvirinam (ãn-vi-ri-námŭ), ãnvirinatã (ãn-vi-ri-ná-tã), ãnvirinari/ãnvirinare (ãn-vi-ri-ná-ri) – (unã cu virinedz)

§ ãnvirinat (ãn-vi-ri-nátŭ) adg ãnvirinatã (ãn-vi-ri-ná-tã), ãnvirinats (ãn-vi-ri-nátsĭ), ãnvirina-ti/ãnvirinate (ãn-vi-ri-ná-ti) – (unã cu virinat)
ex: nveasta tut ãnvirinatã vai hibã

§ ãnvirinari/ãnvirinare (ãn-vi-ri-ná-ri) sf ãnvirinãri (ãn-vi-ri-nắrĭ) – (unã cu virinari)

§ nvirinos (nvi-ri-nósŭ) adg nvirinoasã (nvi-ri-nŭá-sã), nvirinosh (nvi-ri-nóshĭ), nvirinoasi/nvirinoase (nvi-ri-nŭá-si) – mplin di mãrinari (mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, cripari, fushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri); nvirinat, nvirnat, nvirat
{ro: înveninat, otrăvitor, întristat}
{fr: vénéneux, venimeux, vipérin, affligé, plein d’amertume}
{en: venomous, poisonous, full of sorrow, of grief}
ex: eara multu nvirinoasã, cã sh-ashtipta moartea