DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mbudzinedz

mbudzinedz (mbu-dzi-nédzŭ) (mi) vb I mbudzinai (mbu-dzi-náĭ), mbudzinam (mbu-dzi-námŭ), mbudzinatã (mbu-dzi-ná-tã), mbu-dzinari/mbudzinare (mbu-dzi-ná-ri) – nj-umflu budzãli (nj-adun sufrãntsealili, nj-alãxescu opsea) di inati i cã nu mi-arãseashti tsiva; (mi) mbufunedz, mbufnedz
{ro: (se) bosumfla, (se) îmbufna}
{fr: bouder, faire la lippe, faire la moue}
{en: pout, sulk}

§ mbudzinat (mbu-dzi-nátŭ) adg mbudzinatã (mbu-dzi-ná-tã), mbudzinats (mbu-dzi-nátsĭ), mbudzinati/mbudzinate (mbu-dzi-ná-ti) – tsi sh-ari umflatã budzãli (sh-ari adunatã sufrãntsealili, sh-ari alãxitã opsea) cã nu lu-ari arãsitã tsiva; mbufunat, mbufnat
{ro: bosumflat, îmbufnat}
{fr: qui fait la moue, faché}
{en: who shows an expression of sulkiness; pouting, sulky}

§ mbudzinari/mbu-dzinare (mbu-dzi-ná-ri) sf mbudzinãri (mbu-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbudzineadzã; umflari a budzãlor (adunari a sufrãntsealilor, alãxirea-a opsiljei); mbufunari, mbufnari
{ro: acţiunea de a (se) bosumfla, de se îmbufna; bosumflare, îmbuf-nare}
{fr: action de bouder, de faire la lippe, de faire la moue}
{en: action of pouting, of showing sulkiness}

§ mbufunedz (mbu-fu-nédzŭ) (mi) vb I mbufunai (mbu-fu-náĭ), mbufunam (mbu-fu-námŭ), mbufunatã (mbu-fu-ná-tã), mbufunari/mbufunare (mbu-fu-ná-ri) – (unã cu mbudzinedz)

§ mbufunat (mbu-fu-nátŭ) adg mbufunatã (mbu-fu-ná-tã), mbufunats (mbu-fu-nátsĭ), mbufunati/mbufunate (mbu-fu-ná-ti) – (unã cu mbudzinat)

§ mbufunari/mbufunare (mbu-fu-ná-ri) sf mbufunãri (mbu-fu-nắrĭ) – (unã cu mbudzinari)

§ mbufnedz (mbuf-nédzŭ) (mi) vb I mbufnai (mbuf-náĭ), mbufnam (mbuf-námŭ), mbufnatã (mbuf-ná-tã), mbufnari/mbufnare (mbuf-ná-ri) – (unã cu mbudzinedz)

§ mbufnat (mbuf-nátŭ) adg mbufnatã (mbuf-ná-tã), mbufnats (mbuf-nátsĭ), mbufnati/mbufnate (mbuf-ná-ti) – (unã cu mbu-dzinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrã

mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã

§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da

§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}

§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}

§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn