DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambodyiu

ambodyiu (am-bódh-yĭu) sn ambodyiuri (am-bódh-yĭurĭ) – atsea tsi caftã (va) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambod, mbod, cheadicã, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle}
{en: obstacle}

§ ambudyisescu (am-budh-yi-sés-cu) (mi) vb IV ambudyisii (am-budh-yi-síĭ), ambudyiseam (am-budh-yi-seámŭ), ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) – bag cheadits a unui lucru (tra s-nu s-facã); mbudyisescu, ambu-tsescu, mbutsescu, mbudhuescu, cheadic, ncheadic, ancheadic, ãncheadic
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}

§ ambudyisit (am-budh-yi-sítŭ) adg ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisits (am-budh-yi-sítsĭ), ambudyisiti/ambudyisite (am-budh-yi-sí-ti) – tsi easti nchidicat cãndu va s-facã un lucru; (lucru) tsi-lj s-ari bãgatã cheadits (tra s-nu s-facã); mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit, chidicat, nchidicat, anchidicat, ãnchidicat
{ro: împiedecat}
{fr: em-pêché, entravé}
{en: hampered, hindered, impeded}

§ am-budyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) sf ambudyisiri (am-budh-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã (i lj-si bagã) cheadits; mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri, chidicat, nchidicat, anchidicari, ãnchidicari
{ro: acţiunea de a împiedeca; împiedecare, obstacol}
{fr: action d’empêcher, d’entraver; empê-chement}
{en: action of hampering, of hindering, of impeding; impediment}

§ mbudyisescu (mbudh-yi-sés-cu) vb IV mbudyisii (mbudh-yi-síĭ), mbudyiseam (mbudh-yi-seámŭ), mbudyisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisiri/mbudyisire (mbudh-yi-sí-ri) – (unã cu ambudyisescu)

§ mbudyisit (mbudh-yi-sítŭ) adg mbud-yisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisits (mbudh-yi-sítsĭ), mbudyisi-ti/mbudyisite (mbudh-yi-sí-ti) – (unã cu ambudyisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadicã

cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui

§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica

§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)

§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coastã

coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu

§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsalpã

tsalpã (tsál-pã) sf tsãlchi (tsắl-chi) shi tsalpi/tsalpe (tsál-pi) – dzamã ca galbinã tsi easi dit oclji (ma multu noaptea, tu somnu) shi s-acatsã pi mardzinea-a peanilor di oclji; salpã, urdoari;
(expr: ãlj hiu tsalpã tru oclji = lj-stau ãn cali sh-nu poati sã sh-facã lucrul ghini, cum u va el; lu-ambudyisescu, l-cãrtescu di la lucru)
{ro: urdoare, puchină}
{fr: lippitude, chassie}
{en: eye rheum, discharge}
ex: ai tsãlchi la oclji; noi lã him tsalpã tru oclji
(expr: lu-ambudyisim); ashteardzi-ts tsalpili dit oclji cã nu ti lash ghini

§ salpã (sál-pã) sf sãlchi (sắl-chi) shi salpi/salpe (sál-pi) – (unã cu tsalpã)

§ tsãlpos (tsãl-pósŭ) adg tsãlpoasã (tsãl-pŭá-sã), tsãlposh (tsãl-póshĭ), tsãlpoasi/tsãlpoase (tsãl-pŭá-si) – tsi ari scoasã tsalpi la oclji
{ro: urduros}
{fr: chassieux}
{en: with eye discharges}
ex: tsãlposh ãlj suntu doilji oclji cã nu lj-ari sãnãtosh

§ ntsalpu (ntsál-pu) (mi) vb I ntsãlpai (ntsãl-páĭ), ntsãlpam (ntsãl-pámŭ), ntsãlpatã (ntsãl-pá-tã), ntsãlpari/ntsãlpare (ntsãl-pá-ri) – fac (scot) tsalpi la oclji; mi umplu di tsalpi
{ro: (se) umple de urdori}
{fr: avoir des chassies; (se) remplir de lippitudes}
{en: get eye discharge}
ex: lji si ntsalpã ocljilj (acatsã tsalpi la oclji) di mizi li dishcljidi

§ ntsãlpat (ntsãl-pátŭ) adg ntsãlpatã (ntsãl-pá-tã), ntsãlpats (ntsãl-pátsĭ), ntsãlpati/ntsãlpate (ntsãl-pá-ti) – tsi ari faptã (scoasã, acãtsatã) tsalpi la oclji
{ro: umplut de urdori}
{fr: rempli de chassies; rempli de lippitudes}
{en: with eye discharge}
ex: ocljilj nu-lj furã ntsãlpats (cu tsalpi)

§ ntsãlpari/ntsãlpare (ntsãl-pá-ri) sf ntsãlpãri (ntsãl-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsalpi la oclji
{ro: acţiunea de a (se) umple de urdori}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãgãdescu2

zãgãdescu2 (zã-gã-dés-cu) (mi) vb IV zãgãdii (zã-gã-díĭ), zãgãdeam (zã-gã-deámŭ), zãgãditã (zã-gã-dí-tã), zãgãdiri/zãgãdire (zã-gã-dí-ri) – mi ncheadic di-un lucru; bag cheadits; curmu un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã, ambudyisescu, astãmãtsescu, curmu, pupsescu
{ro: împiedeca, opri}
{fr: empêcher, entraver, arrêter, cesser}
{en: put obstacles, stop}

§ zãgãdit2 (zã-gã-dítŭ) adg zãgãditã (zã-gã-dí-tã), zãgãdits (zã-gã-dítsĭ), zãgãditi/zãgãdite (zã-gã-dí-ti) – tsi easti nchidicat, tsi easti astãmãtsit; ambudyisit, astãmãtsit, curmat, pupsit
{ro: împiedecat, oprit}
{fr: empêché, entravé, arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ zãgãdiri2/zãgãdire (zã-gã-dí-ri) sf zãgãdiri (zã-gã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zãgãdeashti; ambudyisiri, astãmãtsiri, curmari, pupsiri
{ro: acţiunea de a se împiedeca; de a opri; împiedecare, oprire}
{fr: action de s’empêcher, d’entraver, d’arrêter, de cesser}
{en: action of stopping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zgrãnji/zgrãnje

zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) sf zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) – unã ca ploaci cu unglji gribuiti shi ntsãpãtoasi cari s-aflã la mitca-a cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prãvdzã, tri apãrari tu-alumtã; zgrãi, unglji; (fig: zgrãnji = unglji tsi ntsapã shi zgrãmã chealea)
{ro: gheară}
{fr: griffe, serre}
{en: claw (cats, birds)}

§ zgrãi/zgrãe (zgrắ-i) sf zgrãi (zgrắĭ) – (unã cu zgrãnji)
ex: dintanea tsi lj-eara njicã, di nu putea s-da pi pulj, trãgãndalui cu zgrãili ca s-u scoatã, lji si featsi lungã sh-groasã

§ zgrãm (zgrắmŭ) (mi) vb I zgrãmai (zgrã-máĭ), zgrãmam (zgrã-mámŭ), zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãma-ri/zgrãmare (zgrã-má-ri) – cu unã zgrãnji (unglji, cutsut, lucru tsi talji, lucru cu mitcã, etc.) fac unã aranã (alas unã urmã) neahãndoasã, suptsãri shi lungã pri fatsa-a unui lucru; nji scarchin chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã) cu unglja, cãndu mi mãcã; scarchin, zgãir, arãm;
(expr: mi zgrãm aclo iu nu mi mãcã = (i) mi mintescu aclo iu nu-am ananghi; mi mintescu tu lucrili tsi nu-ambudyisescu cu tsiva; (ii) mi fac cã mi zgrãm tu-un loc (tsi nu mi mãcã) tra s-am chirolu s-mi minduescu ma ghini, cã nu shtiu tsi s-dzãc, tsi s-fac, etc.;
2: cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã = easti greu cãndu omlu nu poati sã shi ndreagã singur huzmetea, shi ari ananghi di-un altu tra s-lu-agiutã;
3: nu-ts zgrãmã zgaiba cã va tsã curã sãndzili = nu-adu muabetea ti lucri tsi pot s-dishcljidã arãnj veclji tsi nu va ti-arãseascã)
{ro: zgăria, scărpina}
{fr: gratter, égratigner}
{en: scrape, scratch}
ex: grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); frãndzi-ts ungljili, zgrãmã-ts dzeaditli; mi zgrãmai la cicior cã mi mãca chealea; zgrãmã-l pi pãltari; cum mi zgrãmam acshi, di nu shteam iu nj-u caplu; si zgrãmã iu nu-l mãcã,
(expr: s-featsi cã si zgrãmã), cã nu shtea tsi s-facã; veadi el, cã nã featã si tut zgrãma la ureaclji; frati-su acãtsã sã si zgrãmã n cap, aclo iu nu-l mãca; mi zgrãmã cãtusha pisti mãnã

§ zgrãmat (zgrã-mátŭ) adg zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãmats (zgrã-mátsĭ), zgrãmati/zgrãmate (zgrã-má-ti) – (fatsa) tsi-lj s-ari faptã unã aranã (tsi-lj s-ari alãsatã urmã) cu zgrãnja (unglja, cãtsutlu, prnura, etc.); scãrchinat, zgãirar, arãmat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn