|
|
mbucari/mbucare
mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) sf – vedz tu ambuc
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ambucambuc
ambuc (am-búcŭ) vb I ambucai (am-bu-cáĭ), ambucam (am-bu-cámŭ), ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) – bag mãcari n gurã; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; mbuc, mãc
{ro: îmbuca, mânca}
{fr: emboucher, manger}
{en: eat, gobble up}
§ ambucat (am-bu-cátŭ) adg ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucats (am-bu-cátsĭ), ambucati/ambucate (am-bu-cá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, mâncat}
{fr: embouché, mangé}
{en: eaten, gobbled up}
§ ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) sf ambucãri (am-bu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a mânca; îmbucare, mâncare}
{fr: action d’emboucher, de manger}
{en: action of eating, of gobbling up}
§ mbuc (mbúcŭ) vb I mbucai (mbu-cáĭ), mbucam (mbu-cámŭ), mbucatã (mbu-cá-tã), mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) – (unã cu ambuc)
§ mbucat (mbu-cátŭ) adg mbucatã (mbu-cá-tã), mbucats (mbu-cátsĭ), mbucati/mbucate (mbu-cá-ti) – (unã cu ambucat)
§ mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) sf mbucãri (mbu-cắrĭ) – (unã cu ambucari)