Dictsiunar

embistimenu

RO:confident … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34027>2014-05-14 22:31:04.828989 »

mbistimen

mbistimen (mbis-ti-ménŭ) sm, sf, adg – vedz tu pisti1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pisti1

amaneci (a-ma-ne-cí) sm amaneceadz (a-ma-ne-cĭádzĭ) – om a curi ãlj si da besã; om tu cari cariva ari pistea cã nu va-l pruda; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; besalã; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

calcu

calcu (cál-cu) (mi) vb I cãlcai (cãl-cáĭ), cãlcam (cãl-cámŭ), cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) – bag ciciorlu pri tsiva icã iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, etc.
(expr:
1: l-calcu (un om, un loc, unã hoarã, unã fumealji, etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nãvalã) pristi un loc; (ii) lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirãnsescu, lu-avin, etc.) omlu icã lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.);
2: nj-calcu pri inimã (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti cã nu vream (s-lu fac);
3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am datã zborlu (cum am faptã giuratlu, cum u caftã nomlu, etc.);
4: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec, tra si s-facã cum voi mini;
5: calcu pri ungljili di la cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vãrnu vrondu tra s-nu mi avdã cariva;
6: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu;
7: calcu stranjili = dau cu herlu caldu di cãlcari pristi stranjili sufrusiti (di-aradã dupã lari) tra s-li ischedz;
8: lj-calcu cu ocljul (ocljilj) = lj-fac semnu cu ocljul;
9: lj-calcu pirifanja = l-cãtãdixescu, l-fac s-lji scadã tinjia, lj-frãngu nãrli;
10: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac lucrili ashi cum li fatsi el;
11: calcu cu ndreptul = nchisescu ghini un lucru, va-nj njargã lucrul ambar;
12: calcu cu nastãngul, calcu strãmbu = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njargã ambar;
13: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fãrã s-mutrescu di-unã parti i di-alantã;
14: mi calcã unã stihii, unã fandazmã = nj-fatsi vizitã unã stihii sh-nj-arucã-amãyi, mi mãyipseashti;
15: calcu pri “dzatsi” (anj) = ncljish “noauãlji” anj; nchisescu andzatsilea an;
16: l-calcu pi gushi = lj-bag zori, l-furtsedz s-facã tsiva;
17: mi calcã la imnari (la nvitsãturã, etc.) = mi-astreatsi la imnari (la nvitsãturã, etc.);
18: calcu tu pitã = fac unã mari glãrimi;
18: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
19: nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.) = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu mi ncap stranjili, nu mi ncapi casa (loclu, etc.) di harauã)
{ro: călca, păşi, cutreiera, etc.}
{fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, fouler aux pieds, etc.}
{en: step on, trample, tread, crush, travel all over, etc.}
ex: pi ficiorlu-al tadi, l-cãlcã unã cherã; tuts muntsãlj lj-am cãlcatã (alãgatã); cãrvãnarlu cãlcã
(expr: alãgã, dusi prit) loc multu; prumuveara, ficiorlu va calcã tu (s-dutsi tu, intrã tu) yinghits

(expr: va ncljidã 19 anj); va vã cãlcãm
(expr: yinim la voi) cãndu nu va shtits; s-nu-ts caltsi
(expr: s-nu-ts arniseshti) giuratlu; s-nu-sh calcã (si sh-lu tsãnã) zborlu dat; Gardani cãlcã ciciorlu
(expr: sã ngricã); arbineshlji lã cãlcarã
(expr: nãpãdirã tu, mprãdarã) loclu; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã
(expr: tirãnseascã, nducheascã, avinã); nu lj-avea cãlcatã pirifanja
(expr: nu lj-avea cãtãdixitã, nu l-avea frãmtã nãrli, nu lj-avea faptã s-lã scadã tinjia); pi Giuvara sã-l cãlcãm
(expr: s-lu mprãdãm); s-cãlcãm
(expr: s-lu mprãdãm) astarã amirãlu; furlji nã cãlcarã
(expr: nã mprãdarã) cãrvanea; calcã-lj stranjili
(expr: ischeadzã-lj stranjili sufrusiti cu herlu caldu); calcã-nj cãmeasha cã va mi duc la bisearicã; calcã pri urma-a tatã-sui
(expr: easti, fatsi ca tatã-su; ari tuti hãrli shi huili a lui); lj-cãlcã
(expr: featsi semnu) cu ocljul a tatã-sui; noaptea nã calcã
(expr: nã vinji oaspi sh-nã mãyipsi) cãti unã aumbrã; calcã-l pri cicior
(expr: fã-lj tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu); cãlcãnda pri ungljili di cicioari
(expr: imnãndalui pe-agalea fãrã s-fac vrondu); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica

§ cãlcat (cãl-cátŭ) adg cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcats (cãl-cátsĭ), cãlcati/cãlcate (cãl-cá-ti) – (lucru) pri cari cariva sh-bãgã ciciorlu; (lucru, loc) apitrusit cu ciciorlu; etc.
{ro: călcat, păşit, cutreierat, etc.}
{fr: mis les pieds sur; marché, foulé, écrasé, foulé aux pieds, etc.}
{en: stepped on, trampled, trod, crushed, travelled all over, etc.}
ex: fesea cãlcatã (ndreaptã cu herlu caldu di cãlcari)

§ cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) sf cãlcãri (cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva calcã i easti cãlcat
{ro: acţiunea de a călca, de a păşi, de a cutreiera, etc.; călcare, păşire, cutreierare, etc.}
{fr: action de mettre les pieds sur; de marcher, de parcourir; de passer, de fouler aux pieds, etc.}
{en: action of stepping on, of trampling, of treading, of crushing, of traveling all over, etc.}

§ nicãlcat (ni-cãl-cátŭ) adg nicãlcatã (ni-cãl-cá-tã), nicãlcats (ni-cãl-cátsĭ), nicãlcati/nicãlcate (ni-cãl-cá-ti) – tsi nu easti cãlcat; (loc) tsi nu easti alãgat (cutriyirat, mprãdat, etc.)
{ro: necălcat, nepăşit, necutreierat, neprădat, etc.}
{fr: qui n’a pas été exploré (pillé), etc.}
{en: which is not stepped on (trampled, crushed, travelled all over, etc.)}
ex: loc nicãlcat di om (pri iu nu-ari alãgatã omlu); pãduri nicãlcatã (pri cari nu-ari cãlcatã cicior di om); nicãlcatã nu-i pãduri; mizii-ascãpã cãrvãnjli nicãlcati (tra s-nu hibã mprãdati); n poartã-s erghi mãri, shi nicãlcati

§ nicãl-cari/nicãlcare (ni-cãl-cá-ri) sf nicãlnicãri (ni-cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti cãlcat
{ro: acţiunea de a nu călca, de a nu păşi, de a nu cutreiera, etc.}
{fr: action de ne pas mettre les pieds sur; de ne pas marcher, de ne pas parcourir; de ne pas passer, de ne pas fouler aux pieds, etc.}
{en: action of not stepping on, of not trampling, of not treading, of not crushing, of not traveling all over, etc.}
ex: trã nicãlcarea a pãniljei a domnu-sui (trã sibepea cu cari fu mbistimen (pisto) a domnului tri cari lucra)

§ cãlcãturã1 (cãl-cã-tú-rã) sf cãlcãturi (cãl-cã-túrĭ) – soea cu cari calcã omlu cãndu imnã; urmã, tor, imnatic; cãlcarea-a stranjilor cu herlu caldu
{ro: călcătură, pas}
{fr: pas; repassage}
{en: step; cloth ironing}

§ paracalcu (pá-ra-cál-cu) vb I paracãlcai (pá-ra-cãl-cáĭ), paracãlcam (pá-ra-cãl-cámŭ), paracãlcatã (pá-ra-cãl-cá-tã), paracãlcari/paracãlcare (pá-ra-cãl-cá-ri) – calcu strãmbu (arunic, mi ncheadic, etc.); (fig: paracalcu = fac unã alatusi, alãtusescu, stipsescu)
{ro: călca greşit, aluneca}
{fr: faire un faux pas, glisser}
{en: stumble, slip}
ex: s-paracãlca (fig: s-alãtusea) vãr; paracãlcai (feci alatusi) la-aestu grai

§ paracãlcat (pá-ra-cãl-cátŭ) adg paracãlcatã (pá-ra-cãl-cá-tã), paracãlcats (pá-ra-cãl-cátsĭ), paracãlcati/paracãlcate (pá-ra-cãl-cá-ti) – cari cãlcã strãmbu
{ro: care a călcat greşit, alunecat}
{fr: qui a fait un faux pas, qui a glissé}
{en: stumbled, slipped}

§ paracãlcari/paracãlcare (pá-ra-cãl-cá-ri) sf paracãlcãri (pá-ra-cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paracalcã
{ro: acţiunea de a călca greşit, de a aluneca}
{fr: action de faire un faux pas, de glisser}
{en: action of stumbling, of slipping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãni/cãne

cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cumbuloyi/cumbuloye

cumbuloyi/cumbuloye (cum-bu-ló-yi) sf cumbuloyi (cum-bu-lóyĭ) – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunjli) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; ori;
(expr: mi priimnu cu cumbuloyea tu mãnã = nj-fac nã banã di om avut; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu)
{ro: mătanie}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: anvãrti cumbuloyea pi deadziti; aproapea tuts aushlji la noi poartã cumbuloyi; cu oasili molj ca pãntica, cu coarnili ca cumbuloyea, zmuticat ca lailu ali lai!

§ cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-ló-i) sf cumbuloi (cum-bu-lóĭ) – (unã cu cumbuloyi)
ex: paplu doarmi ningã vatrã, cumbuloea-a (orli-a) lui tu mãnj; cu cumbuloea tu mãnã s-priimnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

embistimen

embistimen (em-bis-ti-mén) sm, sf, adg – vedz tu pisti1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pisti1

njir3

njir3 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – untulemnu ayiusit di preftu (Dumãnica tahina cãndu fatsi lituryia) cu cari s-undzi mbistimenlu tra s-lj-aducã tihi shi sãnãtati tu banã; mir;
(expr: njir sã-lj si facã oasili = s-ayiseascã)
{ro: mir}
{fr: huile sainte}
{en: holy oil, unction}
ex: la pãtedz, preftul undzi natlu cu njir (untulemnu ayisit); eara lumi pãtidzatã mash cu njir; njir si s-facã oasili-a atsiljei
(expr: s-ayiseascã atsea) tsi ti featsi

§ mir1 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu njir3)
ex: mir di oasili-a tali
(expr: s-ayiseshtsã); ca s-moarã… mir di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); mir shi thimnjamã di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); di-a lor os si s-facã mir!
(expr: s-ayiseascã)

§ njirusescu (nji-ru-sés-cu) (mi) vb IV njirusii (nji-ru-síĭ), njiruseam (nji-ru-seámŭ), njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) – fac semnul a crutsiljei cu njir (ungu, dau, hrisusescu) pri cariva; mi undzi preftul cu untulemnu ayiusit; njiruescu, mirusescu, hrisusescu
{ro: mirui}
{fr: oindre de crême; recevoir la sainte onction}
{en: rub with (receive) the saint unction}

§ njirusit (nji-ru-sítŭ) adg njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusits (nji-ru-sítsĭ), njirusiti/njirusite (nji-ru-sí-ti) – tsi easti umtu (tsi-lj si featsi semnul di-unã crutsi) di preftu cu untulemnu ayiusit; njiruit, mirusit, hrisusit
{ro: miruit}
{fr: oint de crême; qui a reçu la sainte onction}
{en: rubbed with the saint unction}
ex: ashi zburã piscarlu, cu njirusiti (ca dati cu njir, hrisusiti) zboarã

§ njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) sf njirusiri (nji-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul njiruseashti; njiruiri, mirusiri, hrisusiri, hrismã
{ro: acţiunea de a mirui; miruire}
{fr: action de oindre de crême; de recevoir la sainte onction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ori2

ori2 (órĭ) sf pl – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunj-li) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; cumbuloyi, cumbuloi
{ro: mătănii}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: nj-adusi doarã ori (cumbuloyi) di chihlibari; imna cu orli (cumbuloyili) di chihlibari tru mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

pisti1/piste

pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)

§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}

§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu

§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei

§ pisto (pis-tó) sm adg pistadz (pis-tádzĭ) – (unã cu pistimen)
ex: a cama pistadzlor (pistimenjlor) sots

§ embistimen (em-bis-ti-ménŭ) sm, sf, adg embistimenã (em-bis-ti-mé-nã), embistimenj (em-bis-ti-ménjĭ), embistimeni/embistimene (em-bis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)
ex: embistimen cãtrã mini; pi el lu-avea embistimen (om di ncreadiri, di besã) pisti tutã tutiputa-a lui

§ mpistimen (mpis-ti-ménŭ) sm, sf, adg mpistimenã (mpis-ti-mé-nã), mpistimenj (mpis-ti-ménjĭ), mpistimeni/mpistimene (mpis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)

§ mbistimen (mbis-ti-ménŭ) sm, sf, adg mbistimenã (mbis-ti-mé-nã), mbistimenj (mbis-ti-ménjĭ), mbistime-ni/mbistimene (mbis-ti-mé-ni) – (unã cu pistimen)
ex: om mbistimen (besalã, di besã)

§ pistipsescu (pis-tip-sés-cu) vb IV pistipsii (pis-tip-síĭ), pistipseam (pis-tip-seámŭ), pistipsitã (pis-tip-sí-tã), pistipsiri/pistipsire (pis-tip-sí-ri) – am pistea cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi sh-cari alãsã nomuri pri loc tsi lip-seashti s-li ascultãm; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; am tutã ncreadirea tu tsiva i pri cariva; pistupsescu, pistusescu, cred, ncred, ãncred
{ro: crede}
{fr: croire, prêter foi}
{en: believe}
ex: ti tuti tsi-nj dzãts, ti pistipsescu; s-nu pistipsiri, misurã tini diznou; nu pistipseashti cã va yinã astã searã; si sprigiura, ma nu vrea s-u pistipseascã

§ pistipsit (pis-tip-sítŭ) adg pistipsitã (pis-tip-sí-tã), pistipsits (pis-tip-sítsĭ), pistipsi-ti/pistipsite (pis-tip-sí-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã dealihea easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.); pistupsit, pistusit, cridzut, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ pistipsi-ri/pistipsire (pis-tip-sí-ri) sf pistipsiri (pis-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pistipseashti
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire, de prêter foi}
{en: action of believing}
ex: nu-i minciunã trã pistipsiri

§ pistupsescu (pis-tup-sés-cu) vb IV pistupsii (pis-tup-síĭ), pistupseam (pis-tup-seámŭ), pistupsitã (pis-tup-sí-tã), pistupsiri/pistupsire (pis-tup-sí-ri) – (unã cu pistipsescu)
ex: nividzutã, s-nu pistupseshti

§ pistupsit (pis-tup-sítŭ) adg pistupsitã (pis-tup-sí-tã), pistupsits (pis-tup-sítsĭ), pistupsiti/pistupsite (pis-tup-sí-ti) – (unã cu pistipsit)

§ pistupsiri/pistupsire (pis-tup-sí-ri) sf pistupsiri (pis-tup-sírĭ) – (unã cu pistipsiri)

§ pistusescu (pis-tu-sés-cu) vb IV pistusii (pis-tu-síĭ), pistuseam (pis-tu-seámŭ), pistusitã (pis-tu-sí-tã), pistusiri/pistusire (pis-tu-sí-ri) – (unã cu pistipsescu)

§ pistusit (pis-tu-sítŭ) adg pistusitã (pis-tu-sí-tã), pistusits (pis-tu-sítsĭ), pistusiti/pistusite (pis-tu-sí-ti) – (unã cu pistipsit)

§ pistusi-ri/pistusire (pis-tu-sí-ri) sf pistusiri (pis-tu-sírĭ) – (unã cu pistipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

saglami

saglami (sa-ghlá-mi) adg, adv invar – tsi easti dealihea (nu easti minciunos, calpu); (om) tsi easti sigur (mbistimen, di ncreadiri, a curi pots s-lji fats besã); saglam, saglamcu, saicu, sigur, siguripsit, aslã, gnisiu; sigura
{ro: sigur, de încredere, veritabil}
{fr: sûr, certain, en sûreté, véritable; certainment}
{en: certain, true, real, certainly}
ex: pots s-lji zburãshti cã easti om saglami (di ncreadiri, mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); nãsh nu u-au saglami (mintea ntreagã, sãnãtoasã); tuti suntu saglami (siguri, dealihea); zborlu-a lui easti saglami; pãrmãtsii saglami (dealihea, nu minciunoasã) au nãsh; easti lucru saglami (sigur)

§ saglam (sa-glámŭ) sm, sf, adg saglamã (sa-glá-mã), saglami (sa-glámĭ), saglami/saglame (sa-glá-mi) – (omlu) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti (fãr di altã) sigur shi nu poati s-hibã altã soi; saglamcu, sigur, siguripsit, saicu, aslã, gnisiu
{ro: sigur; om de încredere}
{fr: sûr, certe; homme de confiance}
{en: certain; man of trust}

§ saglamcu (sa-glám-cu) sm, sf, adg saglamcã (sa-glám-cã), saglamtsi (sa-glám-tsi), saglamtsi/saglamtse (sa-glám-tsi) – (unã cu saglam)

§ sãglãmsescu (sã-glãm-sés-cu) vb IV sãglãmsii (sã-glãm-síĭ), sãglãmseam (sã-glãm-seámŭ), sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; siguripsescu, asiguripsescu, asfãlsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ sãglãmsit (sã-glãm-sítŭ) adg sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsits (sã-glãm-sítsĭ), sãglãmsiti/sãglãmsite (sã-glãm-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) sf sãglãmsiri (sã-glãm-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãglãm-seashti; siguripsiri, asiguripsiri, asfãlsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn