|
|
ambar1
ambar1 (am-bárŭ) adg ambarã (am-bá-rã), ambari (am-bárĭ), ambari/ambare (am-bá-ri) – tsi easti hãrãcop sh-cu multã tihi tu banã; ãmbar, mbar, hãrãcop, hãrios, hãros, yios, tihiro
(expr: (oarã bunã shi) calea-ambar = urari cu cari s-dispartu oaminjlji cãndu un di elj fudzi diparti: calea s-tsã hibã cu tihi, s-tsã easã tuti-ambar, tuti buni n cali)
{ro: norocos}
{fr: heureux, joyeux}
{en: lucky, happy}
ex: noi cu inimã ambarã (hãrãcoapã) vinjim; du-ti-ambar (cu tihi); dzua-ambarã (dzua bunã) di dimneatsã s-veadi; criscu featã mari shi ambarã (tihiroanji); nveastã ambarã (cu tihi); ambarã (s-hibã cu tihi sh-harauã) a ta turnatã; iu, cali-ambar, cu njitslji? (iu fudz, “s-ai cali bunã, s-ai tihi n cali”, cu njitslji?)
§ ãmbar1 (ãm-bárŭ) adg ãmbarã (ãm-bá-rã), ãmbari (ãm-bárĭ), ãmbari/ãmbare (ãm-bá-ri) – (unã cu ambar1)
§ mbar1 (mbárŭ) adg mbarã (mbá-rã), mbari (mbárĭ), mbari/mbare (mbá-ri) – (unã cu ambar1)
ex: s-am tihi ma mbarã (ma bunã); ma easti mbar (ghini, cu tutã mintea) aestu om?; nu shadi mbar (hãrios, isih); tuts ficiorlji lj-ari mbar (bunj, cu tihi); njiclu mbar (bun, isih, cu minti), s-cunoashti
§ ambar2 (am-bárŭ) adv – zbor tsi-aspuni umutea tsi u-ari cariva ca un lucru s-hibã cu tihi, s-njargã multu ghini, s-li aibã tuti bolcã, s-veadã prucuchii di lucrul tsi-l fatsi, etc.; mbar, ãmbar
{ro: din plin}
{fr: heureusement, commodément}
{en: luckily, successfully}
ex: tihea-lj si dutsea ambar (multu ghini); Dumnidzã s-li-aducã tuti, tuti-ambar; sh-cãndu-ambar (ghini) a lui lj-yinea
§ ãmbar2 (ãm-bárŭ) adv – (unã cu ambar2)
§ mbar2 (mbárŭ) adv – (unã cu ambar2)
ex: tuti lucrili lji njergu mbar; nj-fu mbar (cu tihi) cã-nj ishi ninti cu stamnili mplini; iu calea mbar? (cãtã iu fudz, “cu ghini”?); nu nã njardzi mbar (ghini)
§ ambãreatsã (am-bã-reá-tsã) sf ambãrets (am-bã-rétsĭ) – tihi, hãiri, prucuchii
bubulic
bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)
§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)
§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã
§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}
§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)
§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}
bumbar2
bumbar2 (bum-bárŭ) sm – vedz tu bubulic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bubulic