DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catihisi/catihise

catihisi/catihise (ca-tí-hi-si) sf pl(?) – aspunearea-a printsipiilor (a nomurlor) a pistiljei crishtineascã cu ntribãri shi apãndisi; cartea (vivlia) tu cari easti scriatã aestã aspuneari; nvitsarea-a aishtei aspuneari tsi u fatsi un dascal a grãmãtitslor (a ficiorlor di la sculia di-aoa sh-un chiro)
{ro: catehismu}
{fr: catéchisme}
{en: catechism}
ex: astãdz dupã prãndzu, dascalu mi ascultã la catihisi; catihisea-a aishtui (nvitsarea-a catihisiljei tsi nã u fatsi aestu) preftu mi-ariseashti

§ catihisescu (ca-ti-hi-sés-cu) vb IV catihisii (ca-ti-hi-síĭ), catihiseam (ca-ti-hi-seámŭ), catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisiri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) – dau la altsã (mini ljau) matimati (trã aspunerli dit catihisi); lj-dau a unui unã urnimii
{ro: dăscăli, povăţui}
{fr: conseiller, prêcher}
{en: instruct, teach, counsel}
ex: l-catihii (lj-ded matimati) dauã sãhãts; cara l-catihisii (lu nvitsai, urnipsii) ghini mushat, ahiurhi s-plãngã

§ catihisit (ca-ti-hi-sítŭ) adg catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisits (ca-ti-hi-sítsĭ), catihisiti/catihisite (ca-ti-hi-sí-ti) – tsi easti nvitsat (aspunerli dit catihisi); tsi easti urnipsit
{ro: dăscălit, povăţuit}
{fr: conseillé, prêché}
{en: instructed, taught, counseled}

§ catihisi-ri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) sf catihisiri (ca-ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti catihisit
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a povăţui}
{fr: action de conseiller, de prêcher}
{en: action of instructing, of teaching, of counseling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hale

hale (ha-lé) sm haledz (ha-lédzĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (si s-chishi) i s-easã nafoarã (si s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, chinefi, hrii;
(expr:
1: ai unã gurã hale = dzãts zboarã urãti, arushnoasi;
2: eshti un hale = eshti un om urãt, pabes;
3: l-tãlãescu tu hale = lu-aurlu, lu-arushnedz, lu-angiur, l-bag dinãpoi, l-fac tut arizili)
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: l-tãlãi tu hale
(expr: l-featsi rizili); lu ncljisi tu hale cã nu-avea nvitsatã matima; gura lj-easti hale
(expr: zburashti mash lucri urãti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

matimã

matimã (má-thi-mã) sf matimati/matimate (ma-thí-ma-ti) shi mãtinj (mắ-thinjĭ) – unã nvitsãturã tsi u lja di la dascalu-a lui, un tinir tsi s-dutsi la sculii; lucru nvitsat di-un tinir di la un mastur (cum s-u facã unã tehni); paradusi, nvitsãturã
{ro: lecţie}
{fr: leçon}
{en: lesson}
ex: lj-deadi unã matimã (nvitsãturã) bunã; ahtari matimã vã da (ahtari nvitsãturã vã fatsi) dascalu?; mi bãgã tu matimã

§ matiti (ma-thi-tí) sm matitadz (ma-thi-tádzĭ) – ficior tsi s-dutsi la sculii; tinir tsi nveatsã unã tehni di la un mastur; grãmãtic, cirac, cireac, ciuraci, calfã, mucio
{ro: elev, ucenic}
{fr: écolier, apprenti}
{en: student, apprentice}
ex: eara tu sculia-a noastrã nã sutã di matitadz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã