|
|
maryiol
maryiol (mar-yĭólŭ) adg – vedz tu marghiol
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: marghiolapatii/apatie
apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}
§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}
arãd3
arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã
§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}
§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}
§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!
§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}
culãchii/culãchie
culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}
§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu
§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}
§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}
§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: linguşitor}
ehle
ehle (eh-lé) sm, sf, adg invar – om cari, cu minciunj sh-cu culã-chipsiri, s-aspuni bun ma, di-aradã, caftã totna s-arãdã lumea; yealangi, minciunos, arãditor, pseftu, calpuzan, apation, maryiol, marghiol;
(expr: ehle = tsi ti-arãdi tu zigã)
{ro: înşelător}
{fr: trompeur; tromperie, tricherie, fraude}
{en: deceiver, cheater}
ex: easti un om ehle!
(expr: tsi ti-arãdi tu zigã)
marghiol
marghiol (mar-ghĭólŭ) adg marghioalã (mar-ghĭŭá-lã), mar-ghiolj (mar-ghĭóljĭ), marghioali/marghioale (mar-ghĭŭá-li) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu; maryiol, culãchipsitor, calpuzan, colac, tãrtor, arãditor, alãvdãtor, cumalindru, shiret, ponir, pispu, mãlãgar
{ro: linguşitor, şarlatan}
{fr: flatteur, séduisant, adulateur, filou, mariol, trompeur, charlatan}
{en: flatterer, deceitful, swindler, rascal, charlatan}
ex: tsi marghioalã (culãchipsitoari) sh-easti!
§ maryiol (mar-yĭólŭ) adg maryioalã (mar-yĭŭá-lã), maryiolj (mar-yĭóljĭ), maryioali/maryioale (mar-yĭŭá-li) – (unã cu marghiol)
ex: astãndzã hari la maryioali (poniri, mãlãgari)
tacmã
tacmã (tác-mã) sf tacmi/tacme (tác-mi) – harea tsi-l fatsi un lucru s-nu hibã dealihea, s-hibã minciunos; harea tsi-l fatsi omlu s-hibã mãlãgar (ponir, ipucrit, maryiol); minciunã, punirlãchi, ipucrisii, etc.
{ro: falsitati}
{fr: fausseté}
{en: falseness, falsehood}
ex: cu minciunari shi cu tacmã (punirlãchi), driptatica a ta u scutudisish
tãrtor
tãrtor (tãr-tórú) adg tãrtoari/tãrtoare (tãr-tŭá-ri), tãrtori (tãr-tórĭ), tãrtoari/tãrtoare (tãr-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu-a lui; marghiol, maryiol, culãchipsitor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: lin-guşitor}
{fr: flatteur, adulateur}
{en: flatterer, deceitful}
ex: om tãrtor (culãchipsitor) ca-aestu nu s-ari vidzutã