DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

amãrtii/amãrtie

amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)

§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)

§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}

§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)

§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}

§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}

§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeatã

dyeatã (dyĭá-tã) sf dyets (dyĭéts) – vrearea (zborlu) dit soni a unui om, aspusã ninti di moarti; carti alãsatã sh-ipugrãpsitã di-un om dinintea-a marturlor, tu cari sh-aspun vrerli a lui dit soni trã tsi si s-facã dupã tsi lji ncljidi ocljilj (di-aradã, vrearea di cum si sã mpartã avearea-a lui dupã moarti); diatã; diatichi
{ro: diată, testament}
{fr: dernière volonté, testament}
{en: last will, testament}
ex: nj-alãsã cu dyeatã unã casã; ts-alas dyeatã

§ diatã (dhi-ĭá-tã) sf diati/diate (dhi-ĭá-ti) shi diets (dhi-ĭétsĭ) – (unã cu dyeatã)

§ diatichi/diatiche (dhi-ĭa-thí-chi) sf diatichi (dhi-ĭa-thíchĭ) – (unã cu dyeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

exumuluyii/exumuluyie

exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-yí-i) sf exumuluyii (ec-su-mu-lu-yíĭ) – pricunushtearea di-un crishtin (dinintea-a unui preftu) a amãrtiilor fapti (ca sã-lj li ljartã Dumnidzã) shi, cu amãrtiili ljirtati, s-poatã si s-ducã tra si s-cumãnicã; pricunush-tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om
{ro: spovedanie, mărturisire}
{fr: confession}
{en: confession}

§ exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-luyisii (ec-su-mu-lu-yi-síĭ), exumuluyiseam (ec-su-mu-lu-yi-seámŭ), exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumu-lughisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: (se) spovedi, mărturisi}
{fr: (se) confesser}
{en: confess}

§ exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-sítŭ) adg exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sítsĭ), exumuluyisiti/exumuluyisite (ec-su-mu-lu-yi-sí-ti) – tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui, atseali tsi (lj-)ari faptã; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}

§ exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

§ exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-lughisii (ec-su-mu-lu-ghi-síĭ), exumulughiseam (ec-su-mu-lu-ghi-seámŭ), exumulughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisi-ri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ri) – (unã cu exumu-luyisescu)
ex: adzã mi am exumulughisitã shi Dumãnicã mi cumãnic

§ exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-sítŭ) adg exumu-lughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisits (ec-su-mu-lu-ghi-sítsĭ), exumulughisiti/exumulughisite (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ti) – (unã cu exumuluyisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huciudii/huciudie

huciudii/huciudie (hu-cĭu-dí-i) sf huciudii (hu-cĭu-díĭ) – [dictiu-narlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da a zborlui!]; semnul tsi-aspuni cã un lucru (unã faptã easti dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca unã soi di mãrtirii cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; hugiudii, semnu, ispati, provã, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: cu tutã inima shi cu tutã huciudia (?)

§ hugiudii/hugiudie (hu-gĭu-dí-i) sf hugiudii (hu-gĭu-díĭ) – (unã cu huciudii)
ex: s-dãm cu tutã hugiudia (?), s-fatsim bunets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ispati1/ispate

ispati1/ispate (is-pá-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni un om ca unã soi di mãrtirii, cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; semnu, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji, provã
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: s-v-u fac ispati (mãrtirii); cu tsi va-lj fãtsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al dispoti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

martir1

martir1 (már-tirŭ) sm, sf martirã (már-ti-rã), martiri (már-tirĭ), martiri/martire (már-ti-ri) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martur, shait
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: ai martiri cã ayinja easti a ta?; martirlji giurarã

§ martur (már-turŭ) sm, sf marturã (már-tu-rã), marturi (már-turĭ), marturi/marture (már-tu-ri) – (unã cu martir1)
ex: marturi suntu fadzlji; pot sã scot martur mãhãlãlu ntreg

§ mãrtirii/mãrtirie (mãr-ti-rí-i) sf mãrtirii (mãr-ti-ríĭ) – zborlu dzãs di un martir cã atseali tsi-ari vidzutã i avdzãtã s-featsirã dealihea (tamam ashi cum li dzãtsi el); mãrtirilji, mãrturii
{ro: mărturie}
{fr: témoignage}
{en: testimony}
ex: avea tãljatã noauãli capiti ali lamnji sh-lj-avea adusã trã mãrtirii (ca semnu, ispati)

§ mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) sf mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) – (unã cu mãrtirii)
ex: deadi bunã mãrtirilji

§ mãrturii/mãrturie (mãr-tu-rí-i) sf mãrturii (mãr-tu-ríĭ) – (unã cu mãrtirii)
ex: mãrturia-a lor mi-ascãpã

§ mãrtirisescu1 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac zbor (es) ca martur tr-atseali tsi-am vidzutã i avdzãtã (multi ori cu giurat la unã giudicatã); dau (fac mãrtirilji); mãrtirsescu, mãrturisescu
{ro: mărturisi}
{fr: témoigner}
{en: testify}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mistiryiu

mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi

§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru

§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari

§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}

§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}

§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

provã

provã (pró-vã) sf provi/prove (pró-vi) – semnul tsi-aspuni cã un lucru easti (s-featsi) dealihea; atsea tsi-adarã omlu tra si shtibã cã un lucru poati si s-facã ashi cum mindueashti el; duchimãsirea-a unei hãlati tra s-vedz ma s-lucreadzã cum lipseashti; semnu, ispati, mãrturii
{ro: probă, dovadă, experiment}
{fr: essai, épreuve}
{en: proof, test, trial, experiment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shait

shait (shĭa-ítŭ) sm, sf shaitã (shĭa-í-tã), shaits (shĭa-ítsĭ) shai-ti/shaite (shĭa-í-ti) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martir, martur
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: shi va hits shaitslji (martirlji) a mei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã