DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãrtii/amãrtie

amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)

§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)

§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}

§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)

§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}

§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}

§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeatã

dyeatã (dyĭá-tã) sf dyets (dyĭéts) – vrearea (zborlu) dit soni a unui om, aspusã ninti di moarti; carti alãsatã sh-ipugrãpsitã di-un om dinintea-a marturlor, tu cari sh-aspun vrerli a lui dit soni trã tsi si s-facã dupã tsi lji ncljidi ocljilj (di-aradã, vrearea di cum si sã mpartã avearea-a lui dupã moarti); diatã; diatichi
{ro: diată, testament}
{fr: dernière volonté, testament}
{en: last will, testament}
ex: nj-alãsã cu dyeatã unã casã; ts-alas dyeatã

§ diatã (dhi-ĭá-tã) sf diati/diate (dhi-ĭá-ti) shi diets (dhi-ĭétsĭ) – (unã cu dyeatã)

§ diatichi/diatiche (dhi-ĭa-thí-chi) sf diatichi (dhi-ĭa-thíchĭ) – (unã cu dyeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

exumuluyii/exumuluyie

exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-yí-i) sf exumuluyii (ec-su-mu-lu-yíĭ) – pricunushtearea di-un crishtin (dinintea-a unui preftu) a amãrtiilor fapti (ca sã-lj li ljartã Dumnidzã) shi, cu amãrtiili ljirtati, s-poatã si s-ducã tra si s-cumãnicã; pricunush-tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om
{ro: spovedanie, mărturisire}
{fr: confession}
{en: confession}

§ exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-luyisii (ec-su-mu-lu-yi-síĭ), exumuluyiseam (ec-su-mu-lu-yi-seámŭ), exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumu-lughisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: (se) spovedi, mărturisi}
{fr: (se) confesser}
{en: confess}

§ exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-sítŭ) adg exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sítsĭ), exumuluyisiti/exumuluyisite (ec-su-mu-lu-yi-sí-ti) – tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui, atseali tsi (lj-)ari faptã; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}

§ exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

§ exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-lughisii (ec-su-mu-lu-ghi-síĭ), exumulughiseam (ec-su-mu-lu-ghi-seámŭ), exumulughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisi-ri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ri) – (unã cu exumu-luyisescu)
ex: adzã mi am exumulughisitã shi Dumãnicã mi cumãnic

§ exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-sítŭ) adg exumu-lughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisits (ec-su-mu-lu-ghi-sítsĭ), exumulughisiti/exumulughisite (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ti) – (unã cu exumuluyisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huciudii/huciudie

huciudii/huciudie (hu-cĭu-dí-i) sf huciudii (hu-cĭu-díĭ) – [dictiu-narlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da a zborlui!]; semnul tsi-aspuni cã un lucru (unã faptã easti dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca unã soi di mãrtirii cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; hugiudii, semnu, ispati, provã, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: cu tutã inima shi cu tutã huciudia (?)

§ hugiudii/hugiudie (hu-gĭu-dí-i) sf hugiudii (hu-gĭu-díĭ) – (unã cu huciudii)
ex: s-dãm cu tutã hugiudia (?), s-fatsim bunets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ispati1/ispate

ispati1/ispate (is-pá-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni un om ca unã soi di mãrtirii, cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; semnu, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji, provã
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: s-v-u fac ispati (mãrtirii); cu tsi va-lj fãtsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al dispoti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

martir1

martir1 (már-tirŭ) sm, sf martirã (már-ti-rã), martiri (már-tirĭ), martiri/martire (már-ti-ri) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martur, shait
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: ai martiri cã ayinja easti a ta?; martirlji giurarã

§ martur (már-turŭ) sm, sf marturã (már-tu-rã), marturi (már-turĭ), marturi/marture (már-tu-ri) – (unã cu martir1)
ex: marturi suntu fadzlji; pot sã scot martur mãhãlãlu ntreg

§ mãrtirii/mãrtirie (mãr-ti-rí-i) sf mãrtirii (mãr-ti-ríĭ) – zborlu dzãs di un martir cã atseali tsi-ari vidzutã i avdzãtã s-featsirã dealihea (tamam ashi cum li dzãtsi el); mãrtirilji, mãrturii
{ro: mărturie}
{fr: témoignage}
{en: testimony}
ex: avea tãljatã noauãli capiti ali lamnji sh-lj-avea adusã trã mãrtirii (ca semnu, ispati)

§ mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) sf mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) – (unã cu mãrtirii)
ex: deadi bunã mãrtirilji

§ mãrturii/mãrturie (mãr-tu-rí-i) sf mãrturii (mãr-tu-ríĭ) – (unã cu mãrtirii)
ex: mãrturia-a lor mi-ascãpã

§ mãrtirisescu1 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac zbor (es) ca martur tr-atseali tsi-am vidzutã i avdzãtã (multi ori cu giurat la unã giudicatã); dau (fac mãrtirilji); mãrtirsescu, mãrturisescu
{ro: mărturisi}
{fr: témoigner}
{en: testify}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn