|
|
mãrtirisit1
mãrtirisit1 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg – vedz tu martir1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: martir1mãrtirisit2
mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg – vedz tu martir2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: martir2martirisit
martirisit (mar-ti-ri-sítŭ) adg – vedz tu martir2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: martir2martir1
martir1 (már-tirŭ) sm, sf martirã (már-ti-rã), martiri (már-tirĭ), martiri/martire (már-ti-ri) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martur, shait
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: ai martiri cã ayinja easti a ta?; martirlji giurarã
§ martur (már-turŭ) sm, sf marturã (már-tu-rã), marturi (már-turĭ), marturi/marture (már-tu-ri) – (unã cu martir1)
ex: marturi suntu fadzlji; pot sã scot martur mãhãlãlu ntreg
§ mãrtirii/mãrtirie (mãr-ti-rí-i) sf mãrtirii (mãr-ti-ríĭ) – zborlu dzãs di un martir cã atseali tsi-ari vidzutã i avdzãtã s-featsirã dealihea (tamam ashi cum li dzãtsi el); mãrtirilji, mãrturii
{ro: mărturie}
{fr: témoignage}
{en: testimony}
ex: avea tãljatã noauãli capiti ali lamnji sh-lj-avea adusã trã mãrtirii (ca semnu, ispati)
§ mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) sf mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) – (unã cu mãrtirii)
ex: deadi bunã mãrtirilji
§ mãrturii/mãrturie (mãr-tu-rí-i) sf mãrturii (mãr-tu-ríĭ) – (unã cu mãrtirii)
ex: mãrturia-a lor mi-ascãpã
§ mãrtirisescu1 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac zbor (es) ca martur tr-atseali tsi-am vidzutã i avdzãtã (multi ori cu giurat la unã giudicatã); dau (fac mãrtirilji); mãrtirsescu, mãrturisescu
{ro: mărturisi}
{fr: témoigner}
{en: testify}
ex: s-mãrtirisits ealani; singurã ayinja mãrtiriseashti (easi ca martirã) cã easti a mea
§ mãrtirisit1 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – (mãrtiria, zborlu) tsi s-ari dzãsã di martir; (martirlu) tsi ari aspusã atseali tsi ari vidzutã i avdzãtã; mãrtirsit, mãrturisit
martir2
martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)
§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)
§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi
§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
vasan
vasan (vá-sanŭ) sn vasani/vasane (vá-sa-ni) – dureari mari adu-chitã di trup i di suflit; zahmeti, zieti, pidimo, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: tourment, souffrance, peine}
{en: pain, torment, suffering}
§ vãsãnipsescu (vã-sã-nip-sés-cu) (mi) vb IV vãsãnipsii (vã-sã-nip-síĭ), vãsãnipseam (vã-sã-nip-seámŭ), vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsiri/vãsãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) – l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); mãrti-risescu, culãsescu, munduescu, pidipsescu, tirãnisescu, tirãnsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: nu ti vãsãnipsea (pidipsea, munduea) sh-ahãt!
§ vãsãnipsit (vã-sã-nip-sítŭ) adg vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsits (vã-sã-nip-sítsĭ), vãsãnipsiti/vãsãnipsite (vã-sã-nip-sí-ti) – tsi aducheashti (tsi easti faptu s-aducheascã) unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; mãrtirisit, culãsit, munduit, pidipsit, tirãnisitu, tirãnsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
{fr: qui a souffert, torturé}
{en: suffered, tortured}
§ vãsãnipsiri/vã-sãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) sf vãsãnipsiri (vã-sã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti vãsãnipsit; mãrtirisiri, culãsiri, munduiri, pidipsiri, tirãnisiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a suferi, de a se căzni; suferire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir, de torturer}
{en: action of suffering, of torturing}
yealani/yealane
yealani/yealane (yĭa-lá-ni) sf pl(?) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (cãndu shtii cã nu easti dealihea, cu scupolu ca s-lu-arãdã, s-lu-aplãnãseascã pri cariva); ealani, minciunã, minciuni, psemã, arãdeari, arãdiri, alingii
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie, deceit}
§ yealangi (yĭa-lan-gí) sm, sf, adg yealangioanji/yealangioanje (yĭa-lan-gĭŭá-nji), yealangionj (yĭa-lan-gĭónjĭ), yealangioanji/yealangioanje (yĭa-lan-gĭŭá-nji) – om cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi spuni minciunj; om tsi ti-arãdi; ealangiu, ealangi, arãditor, minciunos, pseftu, calpuzan
{ro: mincinos, înşelător}
{fr: menteur, trompeur, tricheur}
{en: liar, deceitful, misleading}
§ yealangiu (yĭa-lan-gíŭ) sm, sf, adg yealangii (yĭa-lan-gí-i), yealangii (yĭa-lan-gíĭ), yealangii (yĭa-lan-gíĭ) – (unã cu yealangi)
§ yealan-giuratic (yĭa-lán-giu-rá-ticŭ) sn yealan-giuratitsi/yealan-giuratitse (yĭa-lán-giu-rá-ti-tsi) – minciuna cu giurat dzãsã di cariva (ma multu n fatsa-a unui giudicãtor); mãrturilji minciunoasã cu giurat; ealan-giuratic
{ro: sperjur}
{fr: parjure, faux serment}
{en: perjury, false oath}
§ ealani/ealane (ĭa-lá-ni) sf pl(?) – (unã cu yealani)
ex: s-mãrtirisits yealani (cu minciunã)
§ ealangi (ĭa-lan-gí) sm, sf, adg ealangioanji/ealan-gioanje (ĭa-lan-gĭŭá-nji), ealangionj (ĭa-lan-gĭónjĭ), ealangioa-nji/ealangioanje (ĭa-lan-gĭŭá-nji) – (unã cu yealangi)
ex: ealangi (minciunos) s-purta cu fratslj-a lui shi cu mini; lu-aflarã ealangi; cu ealangeadzlj-atselj ghini cã nu-armash gol fari
§ ealangiu (ĭa-lan-gíŭ) sm, sf, adg ealangii (ĭa-lan-gí-i), ealangii (ĭa-lan-gíĭ), ealangii (ĭa-lan-gíĭ) – (unã cu yealangi)