DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dugrã

dugrã (du-grắ) sm dugradz (du-grádzĭ) – tufechi ma shcurtã sh-ma lishoarã, di cãvãlãrii, cu-unã singurã curshumi; grã, carabinã, shishani, tufechi, sinauer, martinã
{ro: carabină (cavalerie)}
{fr: carabine de cavalerie}
{en: cavalry carbine}
ex: tu-andreapta tsi purta dugrã

§ grã (grắ) sm gradz (grádzĭ) – (unã cu dugrã)
ex: Melta grãlu lu-apurta sum tãmbari; furlji gradz tu munti-aminã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

martinã

martinã (mar-tí-nã) sf martini/martine (mar-tí-ni) shi martinj (mar-tínjĭ) – tufechi cu-unã singurã fushechi; tufechi, dugrã, grã, sinauer, carabinã, shishani
{ro: armă Martini}
{fr: fusil à une seule cartouche}
{en: rifle with one cartridge}
ex: va-nj ljau Martina n mãnã; loarã gionj ficiori martina; cu martinjli tu mãni; tuts avea martini nanumirea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shishani/shishane

shishani/shishane (shi-shĭá-ni) sf shishenj (shi-shĭénjĭ) – tufechi ma shcurtã sh-ma lishoarã cu lãmnia ma largã tsi s-poartã di nanumirea (di-aradã di-ascheri); tufechi, carabinã, grã, dugrã, sinauer, martinã
{ro: un fel de carabină}
{fr: sorte de carabine}
{en: type of carbine}
ex: lu-arãsea s-avinã cu shishanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tufechi/tufeche

tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)

§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn