DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hãsap

hãsap (hã-sápŭ) sm hãsachi (hã-sáchĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãsap, cãrnar, cãnãrã
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
{en: butcher}
ex: vindu la un hãsap patru suti di njelj; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di la hãsachi, chiurceadzlji acumpãrã cheljli; lj-dimãndã a psumãlui s-lã aducã pãni sh-a hãsaplui, carni

§ cãsap (cã-sápŭ) sm cãsachi (cã-sáchĭ) – (unã cu hãsap)
ex: cãsaplu nu talji adzã cã easti marsini

§ hasapljo (ha-sa-pljó) sm hasapljadz (ha-sa-pljĭádzĭ) – loclu iu s-talji prãvdzãli ti carni; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi;
(expr: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva)
{ro: măcelărie}
{fr: boucherie}
{en: butcher’s shop}
ex: sã nvitsã ca cãnili la hasapljo
(expr: ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi sã-lj si da tsiva)

§ hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) sf hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)

§ hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) sf hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: dzua tutã prit avlia-a amirãlui aviglja, ca cãnili tu hãsãpnitsã
(expr: ca un tsiritor, tra sã-lj si da tsiva)

§ cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) sf cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: si nvitsã ca cãnili la cãsãpnitsã

§ hãsãplãchi/hãsãplãche (hã-sã-plắ-chi) sf hãsãplãchi (hã-sã-plắchĭ) – tehnea di hãsap; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, hãsãpnitsã, cãsãpnitsã, hãsãmnitsã
{ro: măcelărie, meseria de măcelar}
{fr: boucherie, métier de boucher}
{en: butcher’s shop, butcher’s trade}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hiu

hiu (híŭ) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; escu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini hiu, tini hii, el easti (ãĭ, i, u), noi him, voi hits, elj suntu (-s, s-); io hiu (escu) di-aoa, el di iu easti (yini, s-tradzi)?; hii (eshti) amoni, aravdã, hii (eshti) cioc umflã; i-a meu, i-a meu (easti-a meu, easti-a meu); adunatã gljem ãi (easti) tutã; a cui sh-u (sh-easti) irghilia-atsea; nu sh-u (sh-easti) cariva; cum tu lumi nu sh-u (sh-easti) altu; ma-l vidzu cã lj-u (lj-easti) fratili, ãlj dishcljisi; duri-ts-u (tsã easti); hoarã him; iu hits (v-aflats), bre gionj?; s-vã bãneadzã shi s-vã hits; sunt (suntu) golj di turmi muntsãlj; nu-s (nu suntu) dauã ceapi; ca mini nu-s (nu suntu, nu s-aflã altsã); nu vor alti si s-minteascã, cã fu (cã easti) nveastã, cã fu (cã easti) featã; ira (eara) s-ti vindic, fu (easti) lishor; nu fu zori; s-lj-ashtergu rasa, cã-u mutrescu, fu ncãrcatã (easti ncãrcatã); sh-fu yeatru multu bun; seara, cãnd s-mi tornu, si-nj dzãts cum fu ma ghini; bãrbat fu, muljari fu; pãrintsã furã, oaspits furã, nveastã cu bãrbat furã; li-aflã omlu: cã cu bun, cã cu furari; sh-dzãtsi singur: “buni sh-furã, dicãt buni sun shi n gurã”; mãcã ndeasã… furã marsini-i purinti; tsã li moari, cã eara mãri i cã eara njits; ncãldzãrea: fu earna, fu veara, tru udaea di durnjiri lipseashti s-tsãnã; ari futã sh-tat-su-ahtari; tru hãpsani fusesh; fusesh ahãt fãrã di minti; acãtsat cã-sh fusi loclu; di casã hibã-ts njilã; s-furesh om cum lipseashti, nu pitritseai oaminjlji s-mi-arãcheascã; s-fure ficior, hilj sã-nj hii… s-furesh featã, hilji si-nj hii; s-furesh cã-i dadã, s-u fãtsem mumã… s-furesh cã-i sor, s-u fatsim sor… s-furesh cã-i nor, s-u fatsim tut nor; s-furi ndreptu zborlu-a tãu; s-fure mortu, s-fure yiu, voi cu nãs dipriunã s-hiu; s-fure nãs gioni; s-nu fure cu unã; si nu fure, ti mãcãm; s-nu fure mortsã; s-fure cã videm cã tut yinlu s-featsi puscã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã fure; nu aleapsi ghini, fure cã-i bãrbat, fure cã-i muljari; fur-cã-i ashi; s-furi cã-l cunoashti; pri stranji s-videa cã turcu s-eara; s-eara sh-unã ascheri ntreagã; o, lele! s-eara si shteam, pri la cãlivi nu tritseam

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi fu (s-aflã) iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri2/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lishin1

lishin1 (li-shínŭ) sn lishinuri (li-shí-nurĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu, aniorihta, sh-cheari cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di el, cu tuti cã inima nu-lj pãpseashti di bãteari shi anasa nu-lj si curmã (di itia cã ari unã lãngoari, di nimãcari, di slãbintsã, di-aspãreari, di-un copus multu mari tsi-l featsi, di sinhisi mari, etc.); starea (catastasea) tu cari s-aflã omlu dupã tsi-lj yini andralã, cadi mpadi sh-nu mata shtii tsi s-fatsi deavãrliga; milii, amilii, cãpãiri
{ro: leşin}
{fr: évanouissement}
{en: fainting}
ex: nã sãhati tsãnu lishinlu, nu pistipseam cã va si s-dishteaptã

§ lishin2 (li-shínŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishnedz, ligusescu;
(expr:
1: lishin (cad mpadi) di-arãdeari = arãd multu sh-cu hohuti; cãpãescu, cãpuescu, cãhtescu, pãhãescu, cãrcãredz, mor di-arãdeari;
2: lishin (cad mpadi) di plãndzeari = plãngu multu di multu;
3: nj-yini s-lishin (s-cad mpadi) di nimãcari = hiu multu nimãcat; nj-easti multã foami)
{ro: leşina, pierde cunoştinţa; a-i veni rău}
{fr: s’évanouir, perdre connaissance; être pris de faiblesse; se trouver mal}
{en: faint, become unconscious}
ex: Zora lishinã (lj-vinji milii); lishinãm di mãrsinari
(expr: mãrsinãm ahãntu multu cã), va nã creascã n pãntic moari; acãtsarã s-arãdã shi sã s-lishinã di arãdeari; arãdea di s-lishina
(expr: cãpãea, pãhãea) di mini; lishinai mãrata-nj di-arãdeari; ficiori, feati-arãd, s-lishinã
(expr: cãhtescu, cãrcãreadzã di-arãdeari); yeatsrãlj alantsã s-lishina di-arãsuti; plãmsi-plãmsi pãnã cãdzu mpadi lishinat; s-dishtiptã ficiorlu shi ma lishinã di plãngu; scoati ahtari boatsi, cã tuts cãts avdu, lishinã sh-cad mpadi

§ lishinedz (li-shi-nédzŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – (unã cu lishin2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marsin

marsin (már-sinŭ) adg marsinã (már-si-nã), marsinj (már-sinjĭ) adg marsini/marsine (már-si-ni) – ashi cum suntu adrati mãcãrli tr-atsel tsi nu va si s-purintã, tsi alasã preasinj; (mãcari) adratã ti tsãneari preasinj; (mãcari) tsi nu easti adratã cu carni, umtu, cash, lapti, oauã, etc.; di mãrsineatsã; (fig: marsin = tsi nu-ari gustu, nustimadã)
{ro: (mâncare) de post}
{fr: (plat) maigre, préparé sans viande (sans fromage, sans lait, etc.)}
{en: (meal) for fasting without meat (cheese, milk, etc.)}
ex: pitã marsinã (adratã mash cu untulemnu sh-veardzã, fãrã oauã, lapti, cash, umtu, unturã, etc.); lucri marsini (adrati fãrã carni, lapti i umtu); mumulic fãrã umtu, cama marsin; tuti ghelili nã suntu marsini; nu shtiu tsi ari, canda easti marsinã (fig: fãrã gustu); poati si sã nveascã sh-tu asimi shi hrisozmã, ma easti marsinã (fig: fãrã nustimadã)

§ mãrsineatsã (mãr-si-neá-tsã) sf mãrsinets (mãr-si-nétsĭ) shi mãrsinetsuri (mãr-si-né-tsurĭ) – mãcari di preasinj adratã fãrã carni, lapti, cash, oauã, etc.; tsãneari preasinj
{ro: mâncare de post; post}
{fr: plat maigre préparé sans viande (frommage, lait, beurre, etc.); nourriture végétale; jeûne, abstinence}
{en: meal prepared without meat (milk, cheese, etc.) for fasting; fasting, abstinence}
ex: mãni avem mãrsineatsã (nu mãcãm carni, lapti, cash, etc.; tsãnem preasinj)

§ mãrsinedz (mãr-si-nédzŭ) vb I mãrsinai (mãr-si-náĭ), mãrsinam (mãr-si-námŭ), mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) – nu mãc carni (cash, umtu, lapti, oauã, etc.); tsãn preasinj; nu mi purintu
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: di Luni shi nclo mãrsinãm (tsãnem preasinj); nu voi s-mãrsinedz (voi s-mi purintu)

§ mãrsinat (mãr-si-nátŭ) adg mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinats (mãr-si-nátsĭ), mãrsinati/mãrsinate (mãr-si-ná-ti) – cari tsãni preasinj; cari nu mãcã mãcari cu carni (lapti, cash, umtu, etc.); (mãcari) faptã fãrã carni (lapti, cash, umtu, etc.); nipurintat, marsin, mãrsineatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

moari/moare

moari/moare (mŭá-ri) sf fãrã pl – verdzu acrit tu salamurã (armirã, apã cu sari, sh-poati cu puscã) tra s-tsãnã multu chiro; turshii di verdzu (cucean)
{ro: moare}
{fr: chou aigri dans d’eau de saumure}
{en: pickled cabbage}
ex: toamna-aestã bãgai moari; mãrsineatsã, prash shi moari; moarea-a noastrã easti galbinã ca malãma; biui niheamã dzamã di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mumulic

mumulic (mu-mu-lícŭ) sm mumulits (mu-mu-lítsĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; murmulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: va s-herbu mumulic fãrã umtu, cama marsin

§ murmulic (mur-mu-lícŭ) sm murmulits (mur-mu-lítsĭ) – (unã cu mumulic)

§ mumulig (mu-mu-lígŭ) sm mumulidz (mu-mu-lídzĭ) – (unã cu mumulic)

§ mãmulig (mã-mu-lígŭ) sm mãmulidz (mã-mu-lídzĭ) – (unã cu mumulic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã