{ro: care posteşte; de post}
{fr: qui observe le carême; plat maigre préparé sans viande (sans produit lactés)}
{en: meal prepared for fasting, without meat or milk products}
ex: pitã mãrsinatã (adratã fãrã cash, lapti, umtu i umturã)

§ mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) sf mãrsinãri (mãr-si-nắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu tsãni preasinj shi nu s-purintã (nu mãcã tsiva cu carni, lapti, umtu, etc.); nipurintari; (fig: mãrsinari = pitã di urdzãts faptã fãrã nitsiu-nã soi di grãsimi)
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: lumea mãcã prash shi moari, nica easti n mãrsinari (nica nu s-purintã)

§ hãsãpescu1 (hã-sã-pés-cu) adg hãsãpeascã (hã-sã-peás-cã), hãsãpeshtsã (hã-sã-pésh-tsã), hãsãpeshti (hã-sã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu hãsaplu i hãsãplãchea; (lucru) di hãsap
{ro: de măcelar}
{fr: de boucher}
{en: of butcher}
ex: cutsut hãsãpescu (di hãsap)

§ hãsãpescu2 (hã-sã-pés-cu) vb IV hãsãpii (hã-sã-píĭ), hãsãpeam (hã-sã-peámŭ), hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) – talj unã pravdã tra sã-lj vindu carnea; vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.); trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); fac mãchelj; cãsãpescu, mãchilipsescu, gilitipsescu, etc.
{ro: măcelări, masacra}
{fr: tuer des animaux pour la viande; massacrer}
{en: slaughter animals for meat; massacre}
ex: lj-hãsãpirã (lj-mãchilipsirã) tuts, cu njic sh-cu mari

§ hãsãpit (hã-sã-pítŭ) adg hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpits (hã-sã-pítsĭ), hãsãpiti/hãsãpite (hã-sã-pí-ti) – (pravdã) tãljatã ti carni; tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); cãsãchit, mãchilipsit, gilitipsit, etc.
{ro: măcelărit, masacrat}
{fr: tué (pour la viande); massacré}
{en: slaughtered; massacred}

§ hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) sf hãsãpiri (hã-sã-pírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdu unã pravdã easti tãljatã trã carni; atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãchi-lipseashti cariva; cãsãchiri, mãchilipsiri, gilitipsiri, etc.
{ro: acţiunea de a măcelări, de a masacra; măcelărire, masacrare}
{fr: action de tuer (pour la viande), massacrer}
{en: action of slaughtering, of massacring}

§ hãsãpii/hãsãpie (hã-sã-pí-i) sf hãsãpii (hã-sã-píĭ) –
1: tãljarea-a unei multimi di prãvdzã trã carni; vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.);
2: ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi
{ro: măcel, masacru; măcelărie}
{fr: carnage, massacre; boucherie}
{en: carnage, slaughter, massacre; butcher’s shop}
ex: intrai tu hãsãpii tra s-acumpãr carni; hãsãpii (mãchelj, mãchilipsiri, fãnico) featsirã tu casili-a lor

§ cãsãpescu (cã-sã-pés-cu) vb IV cãsãchii (cã-sã-chíĭ), cãsãcheam (cã-sã-chĭámŭ), cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchi-ri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) – (unã cu hãsãpescu2)
ex: ansãrits, cã ma nã cãsãpescu (mãchilipsescu); lj-cãsãchirã mãratslji tu munti

§ cãsãchit (cã-sã-chítŭ) adg cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchits (cã-sã-chítsĭ), cãsãchiti/cãsãchite (cã-sã-chí-ti) – (unã cu hãsãpit)

§ cãsãchiri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) sf cãsãchiri (cã-sã-chírĭ) – (unã cu hãsãpiri)

§ cãsãpii/cãsãpie (cã-sã-pí-i) sf cãsãpii (cã-sã-píĭ) – (unã cu hãsãpii)

{ro: acţiunea de a fi}
{fr: action d’être}
{en: action of being}

§ hiintsã (hi-ín-tsã) sf hintsi/hiintse (hi-ín-tsi) – itsi lucru tsi easti yiu shi ari suflit tu-aestã lumi; yeatsã, gheatsã, yiitati
{ro: fiinţă}
{fr: être}
{en: being}

§ lishinat (li-shi-nátŭ) adg lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinats (li-shi-nátsĭ), lishinati/lishinate (li-shi-ná-ti) – tsi s-aflã tu starea (catastasea) di milii (lishin); lishnat, ligusit
{ro: leşinat, care a pierdut cunoştinţa}
{fr: évanoui, qui a perdu la connaissance; pris de faiblesse; qui se trouve mal}
{en: fainted, unconscious}
ex: nã noapti lishinatã-armash; cãndu dusi di-l vidzu lishinat di nimãcari
(expr: hiu multu agiun)

§ lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) sf lishinãri (li-shi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lishinã; lishnari, ligusiri
{ro: acţiunea de a leşina, de a pierde cunoştinţa; de a-i veni rău}
{fr: action de s’évanouir, de perdre connaissance; d’être pris de faiblesse; de se trouver mal}
{en: action of fainting, of becoming unconscious}
ex: mash arãs shi lishinari eara tu hoara tutã

§ lishnedz (lish-nédzŭ) (mi) vb I lishnai (lish-náĭ), lishnam (lish-námŭ), lishnatã (lish-ná-tã), lishnari/lishnare (lish-ná-ri) – (unã cu lishinedz)

§ lishnat (lish-nátŭ) adg lishnatã (lish-ná-tã), lishnats (lish-nátsĭ), lishnati/lishnate (lish-ná-ti) – (unã cu lishinat)

§ lishnari/lishnare (lish-ná-ri) sf lishnãri (lish-nắrĭ) – (unã cu lishinari)

§ lishinãturã (li-shi-nã-tú-rã) sf lishinãturi (li-shi-nã-túrĭ) – un tsi easti etim s-lishinã (cã easti multu slab, nu-ari puteari sh-mizi s-minã); (fig: lishinãturã = (i) mãcari fãrã sari tsi ti fatsi s-lishinj la stumahi; (ii) lucri di njicã simasii; zboarã goali sh-arcati tsi nu ahãrzescu multu; curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, papardeli, bufchi, pufchi, bufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, etc.)
{ro: leşinătură; mâncare fără sare}
{fr: défaillance; pamoîson; plat sans sel}
{en: fainting fit; failing of strenght; meal without salt}
ex: lishinãturi! (fig: chirturi, papardeli!); nu mi tsãn mãcat cu lishinãturli atseali (fig: mãcãrli atseali fãrã sari)

§ pituroanji/pituroanji (pi-tu-rŭá-nji) sf pituroanji/pituroanji (pi-tu-rŭá-nji) shi pituronj (pi-tu-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)
ex: trei mesh cu pituroanji; n-ashteaptã cu-unã pituroanji faptã di norã-sa, cari easti pirã ti piti

§ pitroanji/pi-troanji (pi-trŭá-nji) sf pitronj (pi-trónjĭ) – (unã cu pitãroanji)

{ro: care nu a mâncat de dulce}
{fr: qui n’a pas rompu le carême}
{en: who did not eat meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: escu nipurintat (nu mi am purintatã), pot s-ljau cumnicãtura

§ nipurintari/nipurintare (ni-pu-rin-tá-ri) sf nipurintãri (ni-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-purintã (nu mãcã carni, oauã, lapti, cash, etc. dzãlili di preasinj)
{ro: acţiunea de a nu mânca de dulce}
{fr: action de ne pas manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of not eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ mpurintu (mpu-rín-tu) (mi) vb I mpurintai (mpu-rin-táĭ), mpurintam (mpu-rin-támŭ), mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurinta-ri/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) – (unã cu purintu)
ex: nu mi mpurintu nicã aesti dauã dzãli, si shtiu cã lu-aruc

§ mpurintat (mpu-rin-tátŭ) adg mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurintats (mpu-rin-tátsĭ), mpurintati/mpurintate (mpu-rin-tá-ti) – (unã cu purintat)

§ mpurintari/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) sf mpurintãri (mpu-rin-tắrĭ) – (unã cu purintari)
ex: mpurintarea tu stãmãna-aestã marea easti pidipsitã di bisearicã

§ dispurintu (dis-pu-rín-tu) (mi) vb I dispurintai (dis-pu-rin-táĭ), dispurintam (dis-pu-rin-támŭ), dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) – aspel cu-alsivã (?), prota dzuã di preasinj, tuti vasili tu cari s-avea mãcatã pãnã atumtsea carni (oauã, lapti, cash, etc.)
{ro: spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: wash the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}
ex: nveastili dispurinta vasili (li-aspila cu-alsivã (?) tra s-lã fugã purinteatsa)

§ dispurintat (dis-pu-rin-tátŭ) adg dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurintats (dis-pu-rin-tátsĭ), dispurintati/dispurintate (dis-pu-rin-tá-ti) – (vasi) aspilati cu-alsivã prota dzuã di preasinj
{ro: (vas) spălat de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: (vaisselle) lavée le premier jour du carême}
{en: (dish) washed the first day of the Lent}

§ dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) sf dispurintãri (dis-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispurintã vasili prota dzuã di preasinj
{ro: acţiunea de a spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: action de laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: action of washing the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}

§ purinteatsã (pu-rin-teá-tsã) sf purintets (pu-rin-tétsĭ) –
1: mãcari tsi nu easti marsinã; zubealã; mãcari adratã cu carni (umtu, oauã, lapti, etc.) tsi nu s-mãcã di-atsel tsi tsãni preasinj;
2: dzãlili cãndu cariva s-purintã sh-mãcã mãcãri grasi (cu carni, lapti, oauã, etc.);
(expr: ca preftul cu purinteatsa = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: mâncare de dulce; zilele în care nu se posteşte}
{fr: des plats gras; temps pendant lequel on mange des plats gras}
{en: meal made with meat (or eggs, milk, cheese, butter, etc.); days when one eats such meals}
ex: cãndu avem purinteatsã (mãcãri tsi nu suntu marsini), suntu preasinj!

§ purintu2 (pu-rín-tu) sm, sf, adg purintã (pu-rín-tã), purintsã (pu-rín-tsã), purinti/purinte (pu-rín-ti) – (atsel) tsi s-purintã (tsi mãcã carni i lapti) dzãlili di pãreasinj (pãreasinjli mãri, Njercurli shi Vinirli, etc.); (fig: purintu = turcu, un tsi s-purintã cã nu easti crishtin)
{ro: care nu posteşte}
{fr: qui mange des mets gras pendant les carêmes, pendant les mercredis et les vendredis}
{en: who eats meat (or eggs, milk, butter, etc.) during fasting (Lent, Wednesdays and Fridays)}
ex: eara cu doi purintsã (fig: turtsã); easti purintu (fig: turcu, uvreu); multã purintsã (fig: turtsã) surpãm

§ purindã (pu-rín-dã) sf purindzã (pu-rín-dzã) – mãcari fãrã carni (oauã, lapti, umtu, etc.) cu cari nu s-purintã omlu [bãgats oarã, noima-a zborlui easti: “nu s-purintã”]; mãcari marsinã, mãrsineatsã
{ro: mâncare de post}
{fr: plat maigre gras (sans viande, ni fromage)}
{en: meal made without meat (or eggs, milk, etc.)}

(expr: mi scunchii = yin arari ori sh-nu para nã videm multu)
{ro: (se) scumpi}
{fr: enchérir}
{en: increase price}
ex: multu si scunchi (s-featsi ma scumpã) carnea; si scunchirã tuti lucrili (lã criscu tinjia), nipoate; multu ti scunchish
(expr: arari ori ti videm, nu para yinj); va si scuncheascã pãnea

§ scunchit (scun-chítŭ) adg scunchitã (scun-chí-tã), scunchits (scun-chítsĭ), scunchiti/scunchite (scun-chí-ti) – faptu ma scumpu; cu tinjia (pãhãlu) criscutã; atãrdisit, artirsit, artirisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: with increased price; made more expensive}

§ scunchiri/scunchire (scun-chí-ri) sf scunchiri (scun-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si scuncheashti; crishtearea-a pãhãlui; alinarea-a tinjiiljei; atãrdisiri, artirsiri, artirisiri
{ro: acţiunea de a (se) scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir, renchérissement}
{en: action of increasing price}